„DNA s� vin� s� v� ia!“ - studiu de caz pentru facult�tile de drept
Fac parte din majoritatea cet�tenilor, care coplesiti de coruptia endemic� din Rom�nia, consider� c� ast�zi lupta anticoruptie trebuie s� fie o prioritate a statului de drept, cu care s� st�vileasc� fenomenul. Ca at�tia multi rom�ni, m-am s�turat s� tot constat c� functia public� a devenit mijloc de parvenire, de obtinere a unor avantaje ilicite, �n care instrumentele utilizate sunt nepotismul, mita, relatia, trocul serviciu contra serviciu, negarea meritocratiei. Dup� 1989, principalul obiectiv al societ�tii rom�nesti a fost reinstalarea capitalismului anului 1938, luat ca etalon de s�r�cie cu lustru. Strategia aplicat� s-a n�scut sub semnul pervertirii relatiilor socialiste �n relatii capitaliste. �nlocuirea coruptiei socialiste cu coruptia capitalist�, care este mai greu de controlat, a fost considerat� un Eldorado al momentului. �n 1991, Adrian Severin, decreta doct �n Parlament, �n fata grupului megamajoritar al FSN „Coruptia este lubrefiantul democratiei!“. �n anul 2004 s-a oficializat �n Rom�nia „lupta contra coruptiei“, prin �nfiintarea PNA, transformat ulterior �n DNA. Ne-am pus speranta �n armata de procurori tineri, cu care credeam c� vom birui coruptia real�. Entuziasmul cu care am �nt�mpinat aparitia DNA mi-a fost repede temperat, c�nd am �nteles c� �n paralel cu unele cazuri reale de coruptie descoperite, s-au �nregistrat si unele abuzuri ale unor judec�tori si, mai ales, a unor procurori. Am �nteles c� „lupta anticoruptie“ a fost pretextul interventiei nedemocratice a DNA-ului �n viata politic�. Dovad� stau si protocoalele secrete �ncheiate �ntre DNA si serviciile secrete. Constat cu consternare c� dup� 2004 coruptia �n Rom�nia s-a generalizat, fiind declarat� �n CSAT ca un atentat la siguranta national�. Coruptia s-a generalizat. Sunt dezv�luite fapte incredibile, �n care multi dintre cei care conduc lupta anticoruptie se dovedesc a fi mai corupti dec�t cei care sunt subiect de drept penal. Lupta �mpotriva coruptiei nu presupune, nici �n litera si nici �n spiritul legii, ca procurorii si judec�torii s� se implice �n jocuri v�dit politice, at�t �n perioada deschiderii si realiz�rii dosarelor penale, c�t si a pronunt�rii asupra acestora.
„Penalii“ - o nou� categorie de politicieni
Magistratul trebuie s� se fereasc� ca de „ucig�-l toaca“, de a se l�sa implicat �n astfel de jocuri. �n afara legii, nimeni nu-i dicteaz� magistratului. Nici serviciile, nici presedintele, nici primul ministru, dar nici strada. Multiplele seriale transmise cu justitia la televizor, asezonate cu c�tusele la m�ini ne demonstreaz� c� unii magistrati si mai ales DNA - ul, se afl� sub ascultare. Sub auspiciile nobilei lupte anticoruptie a ap�rut o nou� categorie de oameni politici, asa zisii „penali“. Desi termenul este un barbarism, mii de oameni ies �n strad�, solicit�nd furibund scoaterea acestora din viata politic� si b�garea lor prin pusc�rii. �n numele democratiei, se demonstreaz� �n strad�, c�lc�nd �n picioare orice norm� cu trimitere la „prezumtia de nevinov�tie“. De dragul rimei se scandeaz� �n strad�, p�n� la r�gusire „DNA s� vin� s� v� ia!“, c�nd p�n� si ultimul hot de g�ini stie c� singurul care te poate priva de libertate si de drepturi este JUDEC�TORUL si nu PROCURORUL. Mitingistii, de ocazie sau de profesie, nu accept� s� includ� judec�torii �n terapia anticoruptie, pentru c� procurorul sef Laura Codruta Kovesi nu este �nc� judec�tor. C�nd o ajunge, o s� se g�seasc� atunci alt� rim� la slogan. Miscarea de strad� ne transmite mesajul clar, c� singurii care au dreptate �n tot ceea ce fac, sunt procurorii DNA. Strada decreteaz� „Sprijinim DNA!“. Asadar, nu v� puneti cu procurorii lui Kovesi, pe care aceasta �i apostrofeaz� c� „prea stau cu curul pe dosare“. Cine s-a pus cu procurorii, a p�tit-o. P�n� si judec�torii care nu au fost receptivi la sugestiile unor procurori au fost arestati, dup� acelasi slogan mobilizator „DNA s� vin� s� v� ia!“. Nici m�car judec�torii Curtii Constitutionale nu au fost ocoliti, desi s-a dovedit ulterior f�c�tura. Procurorii, din „avocati ai statului“ au devenit magistrati dintr-o aberatie constitutional�. Strada vrea ca asa s� r�m�n�, s� nu se ating� nimeni de procurori. Nici m�car constitutional. Dac� �n numirile uninominale �ntr-o functie public� este ocolit� deseori „meritocratia“, nici �n unele numiri la v�rf din justitie nu s-a procedat altfel. �n astfel de cazuri, au contat mai mult serviciile f�cute sistemului de c�tre persoana numit�, pentru care functia la v�rf este doar o recompens�.
Manifest�m pentru DNA, ori pentru principii?
Ca si multi alti concet�teni, am simtit de at�tea ori nevoia s�-mi exprim nemultumirile public, inclusiv cele privind coruptia. Am fost tentat deseori s� particip la protestele stradale, al�turi de cei mai multi nemultumiti. Dar de fiecare dat� mi-am reprimat acest drept, nu din cauza lipsei a nu stiu c�ror autorizatii, ci av�nd �n vedere unele teme false, �n numele c�rora organizatorul „facebook“ mobilizeaz� mitinguri, mult mai eficient dec�t toate partidele la un loc. Teme false, distorsionate prin manipul�ri sofisticate si subversive, care deturnau aceste misc�ri stradale, disimul�ndu-le sub aparent� democratic�. At�t de sofisticate sunt unele manipul�ri, �nc�t nici mitingistii de bun� credint�, „cu „staif“, nu sunt capabili s� le sesizeze, ripost�nd ferm �n caz c� sunt atentionati. Pentru unele teme as fi ietit �n strad�, dar cum s-o fac c�nd acestea �mi sunt confiscate sub presiunea altor teme, inabil mascate sau construite pe sofisme. Ca si acum c�teva luni �n urm�, c�nd niste �ncremeniti �n proiect, manifestau vehement �mpotriva Ordonantei 13, abrogat� din martie si care acum este pe fond regretat�. Mobilizati de misc�rile de sprijin stradale, procurorii DNA doresc s� st�rpeasc� coruptia �n Rom�nia, brevet�nd un nou tip de justitie. O justitie tiranic�, de care trebuie mai mult s� ne temem dec�t s� o respect�m.
|