„DNA sã vinã sã vã ia!“ - studiu de caz pentru facultãtile de drept
Fac parte din majoritatea cetãtenilor, care coplesiti de coruptia endemicã din România, considerã cã astãzi lupta anticoruptie trebuie sã fie o prioritate a statului de drept, cu care sã stãvileascã fenomenul. Ca atâtia multi români, m-am sãturat sã tot constat cã functia publicã a devenit mijloc de parvenire, de obtinere a unor avantaje ilicite, în care instrumentele utilizate sunt nepotismul, mita, relatia, trocul serviciu contra serviciu, negarea meritocratiei. Dupã 1989, principalul obiectiv al societãtii românesti a fost reinstalarea capitalismului anului 1938, luat ca etalon de sãrãcie cu lustru. Strategia aplicatã s-a nãscut sub semnul pervertirii relatiilor socialiste în relatii capitaliste. ÃŽnlocuirea coruptiei socialiste cu coruptia capitalistã, care este mai greu de controlat, a fost consideratã un Eldorado al momentului. ÃŽn 1991, Adrian Severin, decreta doct în Parlament, în fata grupului megamajoritar al FSN „Coruptia este lubrefiantul democratiei!“. ÃŽn anul 2004 s-a oficializat în România „lupta contra coruptiei“, prin înfiintarea PNA, transformat ulterior în DNA. Ne-am pus speranta în armata de procurori tineri, cu care credeam cã vom birui coruptia realã. Entuziasmul cu care am întâmpinat aparitia DNA mi-a fost repede temperat, când am înteles cã în paralel cu unele cazuri reale de coruptie descoperite, s-au înregistrat si unele abuzuri ale unor judecãtori si, mai ales, a unor procurori. Am înteles cã „lupta anticoruptie“ a fost pretextul interventiei nedemocratice a DNA-ului în viata politicã. Dovadã stau si protocoalele secrete încheiate între DNA si serviciile secrete. Constat cu consternare cã dupã 2004 coruptia în România s-a generalizat, fiind declaratã în CSAT ca un atentat la siguranta nationalã. Coruptia s-a generalizat. Sunt dezvãluite fapte incredibile, în care multi dintre cei care conduc lupta anticoruptie se dovedesc a fi mai corupti decât cei care sunt subiect de drept penal. Lupta împotriva coruptiei nu presupune, nici în litera si nici în spiritul legii, ca procurorii si judecãtorii sã se implice în jocuri vãdit politice, atât în perioada deschiderii si realizãrii dosarelor penale, cât si a pronuntãrii asupra acestora.
„Penalii“ - o nouã categorie de politicieni
Magistratul trebuie sã se fereascã ca de „ucigã-l toaca“, de a se lãsa implicat în astfel de jocuri. ÃŽn afara legii, nimeni nu-i dicteazã magistratului. Nici serviciile, nici presedintele, nici primul ministru, dar nici strada. Multiplele seriale transmise cu justitia la televizor, asezonate cu cãtusele la mâini ne demonstreazã cã unii magistrati si mai ales DNA - ul, se aflã sub ascultare. Sub auspiciile nobilei lupte anticoruptie a apãrut o nouã categorie de oameni politici, asa zisii „penali“. Desi termenul este un barbarism, mii de oameni ies în stradã, solicitând furibund scoaterea acestora din viata politicã si bãgarea lor prin puscãrii. ÃŽn numele democratiei, se demonstreazã în stradã, cãlcând în picioare orice normã cu trimitere la „prezumtia de nevinovãtie“. De dragul rimei se scandeazã în stradã, pânã la rãgusire „DNA sã vinã sã vã ia!“, când pânã si ultimul hot de gãini stie cã singurul care te poate priva de libertate si de drepturi este JUDECÃTORUL si nu PROCURORUL. Mitingistii, de ocazie sau de profesie, nu acceptã sã includã judecãtorii în terapia anticoruptie, pentru cã procurorul sef Laura Codruta Kovesi nu este încã judecãtor. Când o ajunge, o sã se gãseascã atunci altã rimã la slogan. Miscarea de stradã ne transmite mesajul clar, cã singurii care au dreptate în tot ceea ce fac, sunt procurorii DNA. Strada decreteazã „Sprijinim DNA!“. Asadar, nu vã puneti cu procurorii lui Kovesi, pe care aceasta îi apostrofeazã cã „prea stau cu curul pe dosare“. Cine s-a pus cu procurorii, a pãtit-o. Pânã si judecãtorii care nu au fost receptivi la sugestiile unor procurori au fost arestati, dupã acelasi slogan mobilizator „DNA sã vinã sã vã ia!“. Nici mãcar judecãtorii Curtii Constitutionale nu au fost ocoliti, desi s-a dovedit ulterior fãcãtura. Procurorii, din „avocati ai statului“ au devenit magistrati dintr-o aberatie constitutionalã. Strada vrea ca asa sã rãmânã, sã nu se atingã nimeni de procurori. Nici mãcar constitutional. Dacã în numirile uninominale într-o functie publicã este ocolitã deseori „meritocratia“, nici în unele numiri la vârf din justitie nu s-a procedat altfel. ÃŽn astfel de cazuri, au contat mai mult serviciile fãcute sistemului de cãtre persoana numitã, pentru care functia la vârf este doar o recompensã.
Manifestãm pentru DNA, ori pentru principii?
Ca si multi alti concetãteni, am simtit de atâtea ori nevoia sã-mi exprim nemultumirile public, inclusiv cele privind coruptia. Am fost tentat deseori sã particip la protestele stradale, alãturi de cei mai multi nemultumiti. Dar de fiecare datã mi-am reprimat acest drept, nu din cauza lipsei a nu stiu cãror autorizatii, ci având în vedere unele teme false, în numele cãrora organizatorul „facebook“ mobilizeazã mitinguri, mult mai eficient decât toate partidele la un loc. Teme false, distorsionate prin manipulãri sofisticate si subversive, care deturnau aceste miscãri stradale, disimulându-le sub aparentã democraticã. Atât de sofisticate sunt unele manipulãri, încât nici mitingistii de bunã credintã, „cu „staif“, nu sunt capabili sã le sesizeze, ripostând ferm în caz cã sunt atentionati. Pentru unele teme as fi ietit în stradã, dar cum s-o fac când acestea îmi sunt confiscate sub presiunea altor teme, inabil mascate sau construite pe sofisme. Ca si acum cîteva luni în urmã, când niste încremeniti în proiect, manifestau vehement împotriva Ordonantei 13, abrogatã din martie si care acum este pe fond regretatã. Mobilizati de miscãrile de sprijin stradale, procurorii DNA doresc sã stârpeascã coruptia în România, brevetând un nou tip de justitie. O justitie tiranicã, de care trebuie mai mult sã ne temem decât sã o respectãm.
|
Autentificare
