Independenta Justitiei este apďż˝ratďż˝ „cu ardoare“ de baricada neofitilor

Anul acesta, ďż˝n mult victorioasa zi de 23 august, parada nationalďż˝ a fost deschisďż˝ de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care a lansat ďż˝n fata natiunii provocarea privind o nouďż˝ reformďż˝ a Justitiei. ďż˝n locul aniversďż˝rii, care si asa nu avea loc, ni s-a servit un breaking-news, al cďż˝rui protagonist a fost ministrul Justitiei. Romďż˝nii au vďż˝zut cum, peste noapte, au apďż˝rut baricade potrivnice, ďż˝n care beligerantii, pro si contra, au fost obligati sďż˝-si dezgroape securile, pornind un nou rďż˝zboi pentru o mizďż˝ ipoteticďż˝, cum ar fi independenta justitiei. ďż˝n corul celor douďż˝ baricade s-au remarcat contestatarii, cei de pe baricada „# Rezist!“, pe care mesajul din 23 august, transmis de ministrul Toader, a avut darul sďż˝ le resusciteze militantismul, adormit dupďż˝ efortul mitingurilor din primďż˝varďż˝ ďż˝mpotriva Ordonantei 13. Si unii si altii, cei de pe baricade se calcďż˝ ďż˝n picioare sďż˝ ne convingďż˝ cďż˝ sunt singurii salvatori ai independentei Justitiei, fie fatďż˝ de influenta politicďż˝, fie fatďż˝ de propriile abuzuri. Adversarii reformei propuse de ministru ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ asmutďż˝ Europa, ambasadele si elitele pretioase ďż˝mpotriva legilor
propuse, care li se pare c� vor s� pun� botnit� justitiei. Sustin�torii ministrului Tudorel Toader cred c� justitia a deraiat si c� poate fi repus� �n tiparele normalit�tii doar prin reforma aflat� �n stadiul de proiect. Argumentele pro si contra sunt at�t de savante, �nc�t lumea se uit� la cele dou� tabere buim�cit�, ne�nteleg�nd mare lucru din ping-pong-ul ideilor dezb�tute si intens mediatizate. �n general, oamenii sunt tentanti s� �nteleag� ceva din vacarmul dintre baricadele pro si contra, dar se �mpiedic� de fiecare dat� �n sofismele si savantl�curile pretioase, cu care sunt �mp�nate argumentele. Exist� si o lips� de comunicare, accentuat� de confuzia generalizat� privind subiectul aflat �n dezbatere. Pe fiecare baricad� exist� indivizi care se cred savanti si care pretind c� doar ei propag� adev�rul �n fata imensei mase de oameni, care nu reuseste s� se initieze suficient �n tainele separatiei puterilor �n stat, nedep�sind stadiul de neofiti. Ce ar trebui s� �nteleag� un neofit din separatia puterilor �n stat, pentru a putea decide care baricad� �i reprezint� mai bine interesele?. �nc� din Antichitate, Aristotel a elaborat teoria separatiei puterilor �n stat, redefinit� mai t�rziu, �n epoca modern�, de c�tre Montesqieu. Cele trei puteri fundamentale ale statului de drept sunt puterea legislativ� (Parlamentul), puterea executiv� (Guvernul) si puterea judec�toreasc� (instantele judec�toresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii). �ntre cele trei puteri exist� doar raporturi constitutionale, presupun�nd c� prin separatia lor fiecare putere nu prevaleaz� asupra celorlalte, prelu�nd din functiile acestora, sau imixtindu-se �n atributiile lor. Separatia puterilor impune c� nici o putere nu poate realiza cumul de functii, din dreptul celorlalte puteri, fapt care ar duce la abuzul de putere.

Separarea puterilor �n stat reprezint� �n realitate un scop politic pentru toate partidele

Desi cele trei puteri ar trebui sďż˝ fie independente, existďż˝ o limitďż˝ constitutionalďż˝ prin care acestea sunt ďż˝mpiedicate sďż˝ devinďż˝ „stat ďż˝n stat“. Deja se vorbeste despre o asa zisďż˝ „Republicďż˝ a procurorilor“, care riscďż˝ sďż˝ ďż˝mpingďż˝ Romďż˝nia pe panta periculoasďż˝ a unui „stat politienesc“. ďż˝n realitate, ďż˝ntre cele trei puteri existďż˝ raporturi constitutionale, reglementate prin legi, menite sďż˝ mentinďż˝ nu numai separatia, dar si echilibrul ďż˝ntre ele. Existďż˝ raporturi ďż˝ntre puterea judecďż˝toreascďż˝ si puterea legislativďż˝. Parlamentul stabileste prin legi modul de organizare a organelor judecďż˝toresti, precum si competentele si procedurile utilizate de magistrati. Independenta judecďż˝torului presupune supunerea sa numai ďż˝n fata legii, iar legea o face Parlamentul. Uniunea Europeanďż˝ reglementeazďż˝ toate domeniile, mai putin cel al Justitiei, care este lďż˝sat sďż˝ fie reglementat de fiecare tarďż˝ ďż˝n parte. Justitia este unicul domeniu ďż˝n care Romďż˝nia, ca si celelalte state europene, ďż˝si manifestďż˝ plenar suveranitatea. Comisia de la Venetia a emis doar niste principii care trebuiesc respectate, privind raporturile celorlalte puteri cu puterea judecďż˝toreascďż˝. La rďż˝ndul sďż˝u, puterea judecďż˝toreascďż˝ poate interveni ďż˝n activitatea puterii legislative, asigurďż˝nd judecďż˝torilor puterea de control constitutional asupra legilor. Puterea executivďż˝ are raporturi constitutionale cu puterea judecďż˝toreascďż˝. Executivul (Presedintele Romďż˝niei, ministrul Justitiei, etc) poate numi, revoca sau avansa magistratii. Desigur cďż˝ aceste prerogative ale executivului trebuiesc atent dimensionate, pentru ca procedurile privind numirea, revocarea sau avansarea sďż˝ se realizeze numai pe criteriile competentei profesionale si morale. Atďż˝ta timp cďż˝t principiul competentelor este respectat, legile justitiei pot fi rescrise ori de cďż˝te ori dezechilibrele o impun. Si raporturile dintre puterea legislativďż˝ si cea executivďż˝ sunt reglementate constitutional. Sunt permise zone de interferentďż˝, unde o putere este controlatďż˝ de cealaltďż˝. Desi Parlamentul este „singura putere legiuitoare“, Guvernul primeste dreptul sďż˝ legifereze prin ordonante ďż˝n anumite situatii. Neofitii, fďż˝rďż˝ conotatii peiorative, urmďż˝resc cu mare interes care sunt reactiile partidelor fatďż˝ de problemele spinoase ale separatiei puterilor ďż˝n stat. ďż˝n fond, singura relatie directďż˝ existentďż˝, este cea dintre cetďż˝tean si partide, cu care acestia se interfereazďż˝ ďż˝n campaniile electorale. Indiferent dacďż˝ se aflďż˝ sau nu la putere, partidele sunt tentate permanent sďż˝-si depunďż˝ „ouďż˝le“ intereselor ďż˝n „cuibarele“ celor trei puteri. Interesul partidelor privind separatia puterilor este mai mult de fatadďż˝, decďż˝t unul real. Din aceastďż˝ cauzďż˝, contestatarii din februarie a Ordonantei 13 nu au admis ca partidele sďż˝ se urce pe baricada Pietei Victoriei alďż˝turi de ei. Epopeea ciudatďż˝ a Ordonantei 13 a fost presďż˝ratďż˝ din beltug cu elemente contradictorii. Desi continutul ordonantei s-a dovedit corect si contestatarii au dovedit cďż˝ nu-i cunosteau sau nu-i interesa continutul, ordonanta a fost retrasďż˝. S-a ďż˝nteles atunci cďż˝ interesul contestatarilor nu a fost motivat de Ordonanta 13, ci de ascensiunea lui Liviu Dragnea, care trebuia stopatďż˝. PSD nu dďż˝ semne cďż˝ ďż˝ntelege un lucru elementar, cďż˝ atďż˝ta timp cďż˝t va exista un Liviu Dragnea mďż˝nat de intentia de a fi ďż˝n centrul atentiei orice act al guvernului sďż˝u cu privire la Justitie, oricďż˝t de benefic ar fi separatiei puterilor, va fi considerat de contestatari ca un act de bunďż˝vointďż˝ fatďż˝ de Liviu Dragnea, pe care DNA nu vrea, cu orice pret, sďż˝-l scape din mďż˝nďż˝. Asa cďż˝ neofitii ďż˝n materie de separatia puterilor sunt mult mai interesati sďż˝-si regleze pozitia fatďż˝ de soarta lui Liviu Dragnea, decďż˝t fatďż˝ de soarta Justitiei. Neofitii s-au luminat si au realizat cďż˝ dupďż˝ cortina Justitiei cele douďż˝ baricade nu sunt pro sau contra independentei acesteia, ci pro sau contra ascensiunii lui Liviu Dragnea. Un sondaj recent, relevďż˝ pozitia neofitilor fatďż˝ de problemele separďż˝rii puterilor si a independentei Justitiei, creditďż˝nd PSD cu procentul de 46%, ďż˝n caz cďż˝ mďż˝ine vor avea loc alegeri anticipate. Alegeri anticipate pe care paradoxal, baricada „#Rezist!“ bďż˝rbatďż˝, le solicitďż˝ acum ďż˝n Piata Victoriei.