Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori






  Stiri azi     Arhiva     Căutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2017
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Monitorul Bacău
 Monitorul Suceava
 Monitorul Vaslui
 C.C.I. Neamt
 EURISC
 Roman24 - TV Online
Optiuni Pagină Optiuni pagină
Adaugă in Favorites Adaugă in Favorites
Setează Pagină de start Setează Pagină de start
Tipăreste pagina Tipăreste pagina
Monitorul de Neamt » Stiri Locale 4 Septembrie 2017
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Independenta Justitiei este apărată „cu ardoare“ de baricada neofitilor

Anul acesta, în mult victorioasa zi de 23 august, parada natională a fost deschisă de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care a lansat în fata natiunii provocarea privind o nouă reformă a Justitiei. În locul aniversării, care si asa nu avea loc, ni s-a servit un breaking-news, al cărui protagonist a fost ministrul Justitiei. Românii au văzut cum, peste noapte, au apărut baricade potrivnice, în care beligerantii, pro si contra, au fost obligati să-si dezgroape securile, pornind un nou război pentru o miză ipotetică, cum ar fi independenta justitiei. În corul celor două baricade s-au remarcat contestatarii, cei de pe baricada „# Rezist!“, pe care mesajul din 23 august, transmis de ministrul Toader, a avut darul să le resusciteze militantismul, adormit după efortul mitingurilor din primăvară împotriva Ordonantei 13. Si unii si altii, cei de pe baricade se calcă în picioare să ne convingă că sunt singurii salvatori ai independentei Justitiei, fie fată de influenta politică, fie fată de propriile abuzuri. Adversarii reformei propuse de ministru încearcă să asmută Europa, ambasadele si elitele pretioase împotriva legilor
propuse, care li se pare că vor să pună botnită justitiei. Sustinătorii ministrului Tudorel Toader cred că justitia a deraiat si că poate fi repusă în tiparele normalitătii doar prin reforma aflată în stadiul de proiect. Argumentele pro si contra sunt atât de savante, încât lumea se uită la cele două tabere buimăcită, neîntelegând mare lucru din ping-pong-ul ideilor dezbătute si intens mediatizate. În general, oamenii sunt tentanti să înteleagă ceva din vacarmul dintre baricadele pro si contra, dar se împiedică de fiecare dată în sofismele si savantlâcurile pretioase, cu care sunt împănate argumentele. Există si o lipsă de comunicare, accentuată de confuzia generalizată privind subiectul aflat în dezbatere. Pe fiecare baricadă există indivizi care se cred savanti si care pretind că doar ei propagă adevărul în fata imensei mase de oameni, care nu reuseste să se initieze suficient în tainele separatiei puterilor în stat, nedepăsind stadiul de neofiti. Ce ar trebui să înteleagă un neofit din separatia puterilor în stat, pentru a putea decide care baricadă îi reprezintă mai bine interesele?. Încă din Antichitate, Aristotel a elaborat teoria separatiei puterilor în stat, redefinită mai târziu, în epoca modernă, de către Montesqieu. Cele trei puteri fundamentale ale statului de drept sunt puterea legislativă (Parlamentul), puterea executivă (Guvernul) si puterea judecătorească (instantele judecătoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii). Între cele trei puteri există doar raporturi constitutionale, presupunând că prin separatia lor fiecare putere nu prevalează asupra celorlalte, preluând din functiile acestora, sau imixtindu-se în atributiile lor. Separatia puterilor impune că nici o putere nu poate realiza cumul de functii, din dreptul celorlalte puteri, fapt care ar duce la abuzul de putere.

Separarea puterilor în stat reprezintă în realitate un scop politic pentru toate partidele

Desi cele trei puteri ar trebui să fie independente, există o limită constitutională prin care acestea sunt împiedicate să devină „stat în stat“. Deja se vorbeste despre o asa zisă „Republică a procurorilor“, care riscă să împingă România pe panta periculoasă a unui „stat politienesc“. În realitate, între cele trei puteri există raporturi constitutionale, reglementate prin legi, menite să mentină nu numai separatia, dar si echilibrul între ele. Există raporturi între puterea judecătorească si puterea legislativă. Parlamentul stabileste prin legi modul de organizare a organelor judecătoresti, precum si competentele si procedurile utilizate de magistrati. Independenta judecătorului presupune supunerea sa numai în fata legii, iar legea o face Parlamentul. Uniunea Europeană reglementează toate domeniile, mai putin cel al Justitiei, care este lăsat să fie reglementat de fiecare tară în parte. Justitia este unicul domeniu în care România, ca si celelalte state europene, îsi manifestă plenar suveranitatea. Comisia de la Venetia a emis doar niste principii care trebuiesc respectate, privind raporturile celorlalte puteri cu puterea judecătorească. La rândul său, puterea judecătorească poate interveni în activitatea puterii legislative, asigurând judecătorilor puterea de control constitutional asupra legilor. Puterea executivă are raporturi constitutionale cu puterea judecătorească. Executivul (Presedintele României, ministrul Justitiei, etc) poate numi, revoca sau avansa magistratii. Desigur că aceste prerogative ale executivului trebuiesc atent dimensionate, pentru ca procedurile privind numirea, revocarea sau avansarea să se realizeze numai pe criteriile competentei profesionale si morale. Atâta timp cât principiul competentelor este respectat, legile justitiei pot fi rescrise ori de câte ori dezechilibrele o impun. Si raporturile dintre puterea legislativă si cea executivă sunt reglementate constitutional. Sunt permise zone de interferentă, unde o putere este controlată de cealaltă. Desi Parlamentul este „singura putere legiuitoare“, Guvernul primeste dreptul să legifereze prin ordonante în anumite situatii. Neofitii, fără conotatii peiorative, urmăresc cu mare interes care sunt reactiile partidelor fată de problemele spinoase ale separatiei puterilor în stat. În fond, singura relatie directă existentă, este cea dintre cetătean si partide, cu care acestia se interferează în campaniile electorale. Indiferent dacă se află sau nu la putere, partidele sunt tentate permanent să-si depună „ouăle“ intereselor în „cuibarele“ celor trei puteri. Interesul partidelor privind separatia puterilor este mai mult de fatadă, decât unul real. Din această cauză, contestatarii din februarie a Ordonantei 13 nu au admis ca partidele să se urce pe baricada Pietei Victoriei alături de ei. Epopeea ciudată a Ordonantei 13 a fost presărată din beltug cu elemente contradictorii. Desi continutul ordonantei s-a dovedit corect si contestatarii au dovedit că nu-i cunosteau sau nu-i interesa continutul, ordonanta a fost retrasă. S-a înteles atunci că interesul contestatarilor nu a fost motivat de Ordonanta 13, ci de ascensiunea lui Liviu Dragnea, care trebuia stopată. PSD nu dă semne că întelege un lucru elementar, că atâta timp cât va exista un Liviu Dragnea mânat de intentia de a fi în centrul atentiei orice act al guvernului său cu privire la Justitie, oricât de benefic ar fi separatiei puterilor, va fi considerat de contestatari ca un act de bunăvointă fată de Liviu Dragnea, pe care DNA nu vrea, cu orice pret, să-l scape din mână. Asa că neofitii în materie de separatia puterilor sunt mult mai interesati să-si regleze pozitia fată de soarta lui Liviu Dragnea, decât fată de soarta Justitiei. Neofitii s-au luminat si au realizat că după cortina Justitiei cele două baricade nu sunt pro sau contra independentei acesteia, ci pro sau contra ascensiunii lui Liviu Dragnea. Un sondaj recent, relevă pozitia neofitilor fată de problemele separării puterilor si a independentei Justitiei, creditând PSD cu procentul de 46%, în caz că mâine vor avea loc alegeri anticipate. Alegeri anticipate pe care paradoxal, baricada „#Rezist!“ bărbată, le solicită acum în Piata Victoriei.

Articol afisat de 376 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Nu sunteti autentificat pe site!
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totală sau partială a materialelor este permisă numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective