Epopeea barajelor, au trecut 50 de ani

• vechea generatie de hidrotehnicieni se ďż˝ntďż˝lneste cu cei aflati acum la conducerea Sucursalei Hidrocentrale Bistrita Piatra Neamt • au trecut 50 de ani de la finalizarea amenajďż˝rii hidroenergetice a rďż˝ului pe sectorul Bicaz - Bacďż˝u •

La sfďż˝rsit de august 2017, veteranii perioadei ďż˝n care s-a conturat salba de hidrocentrale de pe rďż˝ul Bistrita, ďż˝si doresc sďż˝ se ďż˝ntďż˝lneascďż˝ ďż˝ntr-un cadru informal, pentru a depďż˝na amintiri, dar si pentru a cunoaste pe cei care sďż˝nt implicati astďż˝zi ďż˝n destinele unitďż˝tii pe care au slujit-o atďż˝tia ani. Amintirile celor care au participat la realizarea lucrďż˝rilor de atunci, dar si ale urmasilor lor, vorbesc de entuziasmul ďż˝n care oamenii au muncit, dispusi sďż˝ se sacrifice pentru realizarea diferitelor obiective. Pentru acea generatie, ideile de „valori nationale, mďż˝ndrie nationalďż˝, patriotism“, erau linii de fortďż˝. Dintre cei care se vor ďż˝ntďż˝lni astďż˝zi amintim pe inginerul Dumitrascu Mihai, fost director la Uzina Stejaru, inginer Vasile Ardeleanu, fost director de investitii, maistrii Nicolae Apostol, Ioan Cehan, Constantin Coscaru, Mihai Ungureanu, electricianul Ioan Pricop, conducďż˝torul auto Gavril Bortuc. La ďż˝ntďż˝lnire va fi prezentďż˝ si Cristina Turlicďż˝, directorul care conduce ďż˝n prezent Sucursala Hidroelectrica Neamt, ďż˝mpreunďż˝ cu directorul economic Claudia Cretu. Cei care au provocat aceastďż˝ revedere sďż˝nt inginerul Emil Neagoie, fost director al Sucursalei, inginer Gelu Prisecaru, fost director tehnic si maistrul Gheorghe Chitor. ďż˝n viziunea organizatorilor, ďż˝ntďż˝lnirea de astďż˝zi va fi prima dintr-o serie, cercul invitatilor lďż˝rgindu-se de la un trimestru la altul. Astfel, dincolo de bucuria revederii, se va contura si un schimb de experientďż˝ ďż˝ntre cei care au condus, ani la rďż˝nd, destinele Sucursalei Hidroelectrica Bistrita Piatra Neamt, sau care au fost implicati ďż˝n diverse sectoare de activitate, si cei care acum, ďż˝n vremuri nu atďż˝t de prielnice din punct de vedere al investitiilor ďż˝n acest domeniu, se ocupďż˝ de bunul mers al activitďż˝tii hidroenergetice de pe aceste meleaguri.

Istoria salbei de hidrocentrale

ďż˝n anul 1951 au ďż˝nceput lucrďż˝rile la Hidrocentrala Stejaru, numitďż˝ pe atunci Vladimir Ilici Lenin, punerea ďż˝n functiune avďż˝nd loc ďż˝n perioada 1960 - 1962, deoarece hidrocentrala are ďż˝n componentďż˝ sase hidroagregate, care au intrat ďż˝n exploatare ďż˝n intervalul de timp amintit. Ampla lucrare desfďż˝suratďż˝ ďż˝n acei ani pe cursul Bistritei a fost unul din rezultatele efortului de a depďż˝si statutul de natiune eminamente agrarďż˝, si de a demonstra cďż˝ ďż˝n Romďż˝nia se pot realiza centrale hidroelectrice de mare putere. ďż˝ntre anii 1960 si 1967 au fost finalizate lucrďż˝rile si puse ďż˝n functiune celelalte hidrocentrale de pe rďż˝ul Bistrita, ďż˝n numďż˝r de douďż˝sprezece, ďż˝ncepďż˝nd cu CHE Pďż˝ngďż˝rati si terminďż˝nd cu CHE Bacďż˝u, ultima fiind situatďż˝ ďż˝naintea confluentei Bistritei cu Siretul. Puterea instalatďż˝ pe acest sector de rďż˝u e de 454 MW, din care Hidrocentrala Stejaru acoperďż˝ 210 MW. Productia de energie pe sectorul Bicaz - Bacďż˝u este de 1.184,50 GWh/an, din care Hidrocentrala Stejaru furnizeazďż˝ 434.50 GWh/an. ďż˝n intervalul de timp amintit, au fost montate 34 de hidroagregate, din care sase la Hidrocentrala Stejaru. Dar dincolo de conjunctura politico-economicďż˝ care a fďż˝cut cu putintďż˝ aceastďż˝ mare lucrare, au fost oamenii. Dintre ei, multi au trecut ďż˝n „Dincolo“ - inginer Ion Rusmďż˝nicďż˝, inginer Liviu Gutiu, inginer Arcadie Vreme, inginer Sever Cerchez, inginer Ghitďż˝ Anghel, inginer Decusearďż˝, iar cei care ne sďż˝nt contemporani au ajuns la vďż˝rsta senectutii.

1 iulie 1960, Bicaz

Pe 1 iulie 1960 apele Bistritei au fost z�g�zuite pentru a forma acumularea care este si acum cea mai mare de pe r�urile interioare ale t�rii. Barajul de la Bicaz, lucrare unicat �n Rom�nia, a c�rui constructie a pus bazele �ntregului sistem hidroenergetic rom�nesc, are c�teva caracteristici specifice. Barajul este (�n termeni tehnici) unul de greutate, �nalt de 127 m, cu profil aproximativ triunghiular, iar l�timea la baz� este aproximativ c�t �n�ltimea. Volumul de beton si beton armat pus �n oper� �n �ntreaga lucrare dep�seste 1.625.000 metri cubi, iar schema de amenajare, folosind conditiile naturale favorabile sectorului, utilizeaz� o c�dere brut� total� de 149 m. Volumul lacului de acumulare este de 1.230 milioane mc, din care 930 miloane mc volum util, iar 100 milioane mc volum de protectie �mpotriva viiturilor. Acumularea reprezint� cel mai mare lac artificial din interiorul Rom�niei, ocup�nd o suprafat� de 3.300 hectare, o lungime de 35 km si o l�time maxim� de 2 km, �n zona Hangu. A fost g�ndit ca un lac cu folosinte complexe: irigarea �mpreun� cu Siretul a 300.000 ha de teren arabil, atenuarea viiturilor de pe Bistrita, micsor�ndu-se astfel pagubele produse de inundatii, alimentarea continu� cu ap� potabil� a complexelor industriale de pe Valea Bistritei, crearea conditiilor (necesare) depozit�rii rumegusului, turismului, exploat�rilor forestiere si industriei din zon�. Centrala hidroelectric� a fost botezat� initial V.I. Lenin, iar dup� revolutie a fost rebotezat� cu numele ctitorului ei, Dimitrie Leonida. Este o central� cu aductiune sub presiune, apa din lac ajung�nd la central� printr-o aductiune de 4,8 km lungime si diametru de 7 metri, apoi castelul de echilibru, casa vanelor, dou� conducte fortate si, �n final, cele 6 turbine. Acumularea �n lacul Izvoru Muntelui a �nceput efectiv la 1 iulie 1960, iar primul grup a �nceput s� produc� energie la 1 octombrie 1960. Ar mai fi de pomenit si faptul c� aparitia lacului a presupus disparitia a 20 de sate aflate �n imediata apropiere a albiei Bistritei cu 2.291 de gospod�rii, ce au fost str�mutate si 18.760 de suflete care au fost nevoite s� ia calea bejeniei.