Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2017
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 28 August 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Periclitarea independentei justitiei - noul drob de sare al ONG-urilor ti Societ�tii civile

Tudorel Toader, ministrul justitiei, a reusit s� st�rneasc� viesparul opiniei publice, anunt�nd intentia de a fi aduse unele modific�ri ale legilor justitiei. Ministrul a enuntat c�teva probleme de principiu, care se impun a fi rezolvate prin modalit�ti ce vor face obiectul unor acte normative, care urmeaz� s� fie scrise ti supuse dezbaterii. Firesc era ca unii comentatori s� astepte aparitia drafturilor de acte normative respective, pentru ca apoi s�-si exprime reactiile �n total� cunostint� de cauz�, f�r� a se �ncerca manipularea grosolan� si cu premeditare a opiniei publice, ca �n alte cazuri de pomin�. Casandrele de serviciu �si smulg p�rul �n piata public�, prevestind de pe acum c� prin aplicarea actelor normative, care �nc� nu s-au scris, Rom�nia se va �ntoarce la vremea lui Adrian N�stase, c�nd sustin ei c� Justitia nu avea pic de independent�. Incredibil, dar Casandrele nu realizeaz� c� astfel acrediteaz� ideea c� singurul care a oferit o independent� real� Justitiei a fost Traian B�sescu, care �n acest context trebuie regretat. Cei care tip� cel mai tare reprezint� pe cei care detin ast�zi controlul asupra Justitiei, DNA, Parchetului General, CSM, SRI si SIE, control instituit de Traian B�sescu. Acum acest control este pe cale de a fi redus considerabil si aceasta �nfurie la culme pe detin�torii controlului. Acestia sunt preg�titi s� repete megacircul din februarie, pe care l-au f�cut la anuntul aparitiei Ordonantei 13, a c�rei enunt s-a dovedit ulterior c� a fost corect.

Culmea manipul�rii - s� vorbim numai despre independenta Justitiei, nu si despre abuzurile Justitiei

�n cazul �n care unui cet�tean i se produce un prejudiciu, ca urmare a unei erori judiciare sau a unui abuz din partea unui magistrat, Statul suport� costurile, magistratul neav�nd nici o r�spundere explicit�. Statul „se poate“ regresa �mpotriva unui magistrat, pentru a recupera desp�gubirea, dar procedura este greoaie si termenul de prescriptie este scurt. Acest „se poate“ se impune a fi �nlocuit cu „trebuie“ si termenul de prescriptie s� fie prelungit corespunz�tor gravit�tii faptei magistratului. De multi ani se impune introducerea Legii r�spunderii magistratilor. Statul s� fie obligat �n continuare s�-l desp�gubeasc� pe prejudiciat, dar s� fie obligat totodat� s� se �ndrepte �mpotriva magistratilor, pentru recuperarea desp�gubirii, dac� acestia se fac vinovati de o eroare judiciar�, de un abuz sau de rea credint�. Contestatarii nu au nici un interes s� scoat� lumea �n strad� pentru promovarea Legii r�spunderii magistratilor, care este necesar�. Toate categoriile socio-profesionale r�spund pentru prejudiciile create, conform regulilor generale ale Dreptului. Magistratii sunt singura categorie socio-profesional� care nu r�spund dec�t �n fata lui Dumnezeu, dac� acestia au vreun Dumnezeu. �n cadrul Parchetului �naltei Curti de Casatie si Justitie se propune �nfiintarea pe l�ng� DNA si DIICOT a unei a treia directii, format� din 20 de procurori, cu competente exclusive de a efectua urm�riri penale pentru faptele neortodoxe ale unor magistrati. Sustin�torii DNA se dau de ceasul mortii s� ne conving� s� l�s�m magistratii pe m�na DNA, pentru a nu-i stirbi din putere si influent�.

Inspectia judiciar�, la loc comanda!

P�n� �n anul 2005 Inspectia judiciar� a fost �n subordinea Ministerului Justitiei, dup� care a trecut �n subordinea CSM p�n� �n 2012, dup� care a devenit independent�. Adic� nu a mai r�spuns �n fata nim�nui pentru activitatea depus�. Astfel, Inspectia Judiciar� ajunsese �n postura juc�torului total, ea centra, ea d�dea cu capul, lucru favorizant pentru �ntreg corpul magistratilor. Contestatarii de serviciu au iesit imediat �n ring, sustin�nd solutia revenirii Inspectiei Judiciare �n subordinea CSM, care �i va �ntocmi regulamentul de functionare, �i va aproba activitatea si va asigura controlul acesteia. Acesta e modelul de autonomie real� a Inspectiei Judiciare, propus de contestatari. Interesant, dar Inspectia Judiciar� stiind ce ar trebui s� fac�, dar stiind si care au fost limitele la care a fost supus� p�n� acum, a iesit public salut�nd intentia ministrului Tudorel Toader de a fi trecut� �napoi, �n subordinea Ministerului Justitiei.

Numirea si revocarea procurorilor cu functii de conducere - juc�ria care i se ia lui Klaus Iohannis

Se boceste, cu sughiturile de rigoare, c� prin modificarea legilor justitiei se reduc substantial prerogativele presedintelui Klaus Iohannis. Dac� aceste prerogative ar fi constitutionale, este le mintea cocosului c� nu va exista nici un risc de a fi reduse, iar sughiturile ar fi provocate de alte interese. Bocitoarele de serviciu, respectiv ONG-urile si unele ramuri ale Societ�tii civile, invoc� c� prin aceste prerogative, respectiv numirea procurorilor cu functii de r�spundere, Klaus Iohannis ar fi reprezentat cheia echilibrului �ntre puterile statului. S� fim seriosi, nu cred c� mai sunt multi naivi �n Rom�nia, care s� cread� �n echidistanta si echilibrul politic al actualului presedinte. Dup� cum nici fostul presedinte Traian B�sescu nu a fost un monument de echilibru.

Procurorul General, Augustin Laz�r, nu a v�zut modific�rile legilor justitiei, dar se antepronunt�.

Nu s-a r�cit bine comunicatul Ministerului Justitiei cu privire la intentiile de viitor, viz�nd modificarea legilor justitiei, c� Procurorul General al Rom�niei a si luat pozitie de „Gic� Contra“, arunc�nd �n dev�lm�sie stirea exploziv� c� „a luat act cu surprindere si �ngrijorare“ de modific�rile �nc� nescrise. �ngrijor�rile Procurorului General, spuse �nainte de a rumega continutul modific�rilor, cu �ntelepciunea cuvenit� functiei, nu-si justific� prezenta �n spatiul public. Dec�t dac� aceste �ngrijor�ri publice nu au cumva rolul materialului inflamator care, cu sc�nteia necesar�, s� asigure valul de explozii sociale preconizate pentru noul sezon de proteste de strad�, din care controlorii actuali ai Justitiei s� ias� din nou victoriosi, ca �n cazul Ordonantei 13. Sc�nteia e furnizat� de anuntul apocaliptic al Procurorului General c� „Rom�nia risc� compromiterea luptei �mpotriva coruptiei“. Personal, nu-mi doresc s� se ajung� aici, dar sunt din ce �n ce mai �ngrijorat de derapajele justitiei, motivate de „lupta �mpotriva coruptiei“. Ce ar trebui s� tempereze reactiile belicoase ale contestatarilor este faptul c� sunt suficienti specialisti �n drept care v�d latura pozitiv� a propunerilor ministrului Justitiei si s-au exprimat deja public �n acest sens. P�n� la publicarea acestor propuneri de modificare a legilor justitiei, care vor fi supuse dezbaterii, orice contestare public� nu face dec�t s� compromit� chiar temeinicia contest�rii �n sine.

Articol afisat de 1052 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective