Periclitarea independentei justitiei - noul drob de sare al ONG-urilor ti Societ�tii civile
Tudorel Toader, ministrul justitiei, a reusit s� st�rneasc� viesparul opiniei publice, anunt�nd intentia de a fi aduse unele modific�ri ale legilor justitiei. Ministrul a enuntat c�teva probleme de principiu, care se impun a fi rezolvate prin modalit�ti ce vor face obiectul unor acte normative, care urmeaz� s� fie scrise ti supuse dezbaterii. Firesc era ca unii comentatori s� astepte aparitia drafturilor de acte normative respective, pentru ca apoi s�-si exprime reactiile �n total� cunostint� de cauz�, f�r� a se �ncerca manipularea grosolan� si cu premeditare a opiniei publice, ca �n alte cazuri de pomin�. Casandrele de serviciu �si smulg p�rul �n piata public�, prevestind de pe acum c� prin aplicarea actelor normative, care �nc� nu s-au scris, Rom�nia se va �ntoarce la vremea lui Adrian N�stase, c�nd sustin ei c� Justitia nu avea pic de independent�. Incredibil, dar Casandrele nu realizeaz� c� astfel acrediteaz� ideea c� singurul care a oferit o independent� real� Justitiei a fost Traian B�sescu, care �n acest context trebuie regretat. Cei care tip� cel mai tare reprezint� pe cei care detin ast�zi controlul asupra Justitiei, DNA, Parchetului General, CSM, SRI si SIE, control instituit de Traian B�sescu. Acum acest control este pe cale de a fi redus considerabil si aceasta �nfurie la culme pe detin�torii controlului. Acestia sunt preg�titi s� repete megacircul din februarie, pe care l-au f�cut la anuntul aparitiei Ordonantei 13, a c�rei enunt s-a dovedit ulterior c� a fost corect.
Culmea manipul�rii - s� vorbim numai despre independenta Justitiei, nu si despre abuzurile Justitiei
�n cazul �n care unui cet�tean i se produce un prejudiciu, ca urmare a unei erori judiciare sau a unui abuz din partea unui magistrat, Statul suport� costurile, magistratul neav�nd nici o r�spundere explicit�. Statul „se poate“ regresa �mpotriva unui magistrat, pentru a recupera desp�gubirea, dar procedura este greoaie si termenul de prescriptie este scurt. Acest „se poate“ se impune a fi �nlocuit cu „trebuie“ si termenul de prescriptie s� fie prelungit corespunz�tor gravit�tii faptei magistratului. De multi ani se impune introducerea Legii r�spunderii magistratilor. Statul s� fie obligat �n continuare s�-l desp�gubeasc� pe prejudiciat, dar s� fie obligat totodat� s� se �ndrepte �mpotriva magistratilor, pentru recuperarea desp�gubirii, dac� acestia se fac vinovati de o eroare judiciar�, de un abuz sau de rea credint�. Contestatarii nu au nici un interes s� scoat� lumea �n strad� pentru promovarea Legii r�spunderii magistratilor, care este necesar�. Toate categoriile socio-profesionale r�spund pentru prejudiciile create, conform regulilor generale ale Dreptului. Magistratii sunt singura categorie socio-profesional� care nu r�spund dec�t �n fata lui Dumnezeu, dac� acestia au vreun Dumnezeu. �n cadrul Parchetului �naltei Curti de Casatie si Justitie se propune �nfiintarea pe l�ng� DNA si DIICOT a unei a treia directii, format� din 20 de procurori, cu competente exclusive de a efectua urm�riri penale pentru faptele neortodoxe ale unor magistrati. Sustin�torii DNA se dau de ceasul mortii s� ne conving� s� l�s�m magistratii pe m�na DNA, pentru a nu-i stirbi din putere si influent�.
Inspectia judiciar�, la loc comanda!
P�n� �n anul 2005 Inspectia judiciar� a fost �n subordinea Ministerului Justitiei, dup� care a trecut �n subordinea CSM p�n� �n 2012, dup� care a devenit independent�. Adic� nu a mai r�spuns �n fata nim�nui pentru activitatea depus�. Astfel, Inspectia Judiciar� ajunsese �n postura juc�torului total, ea centra, ea d�dea cu capul, lucru favorizant pentru �ntreg corpul magistratilor. Contestatarii de serviciu au iesit imediat �n ring, sustin�nd solutia revenirii Inspectiei Judiciare �n subordinea CSM, care �i va �ntocmi regulamentul de functionare, �i va aproba activitatea si va asigura controlul acesteia. Acesta e modelul de autonomie real� a Inspectiei Judiciare, propus de contestatari. Interesant, dar Inspectia Judiciar� stiind ce ar trebui s� fac�, dar stiind si care au fost limitele la care a fost supus� p�n� acum, a iesit public salut�nd intentia ministrului Tudorel Toader de a fi trecut� �napoi, �n subordinea Ministerului Justitiei.
Numirea si revocarea procurorilor cu functii de conducere - juc�ria care i se ia lui Klaus Iohannis
Se boceste, cu sughiturile de rigoare, c� prin modificarea legilor justitiei se reduc substantial prerogativele presedintelui Klaus Iohannis. Dac� aceste prerogative ar fi constitutionale, este le mintea cocosului c� nu va exista nici un risc de a fi reduse, iar sughiturile ar fi provocate de alte interese. Bocitoarele de serviciu, respectiv ONG-urile si unele ramuri ale Societ�tii civile, invoc� c� prin aceste prerogative, respectiv numirea procurorilor cu functii de r�spundere, Klaus Iohannis ar fi reprezentat cheia echilibrului �ntre puterile statului. S� fim seriosi, nu cred c� mai sunt multi naivi �n Rom�nia, care s� cread� �n echidistanta si echilibrul politic al actualului presedinte. Dup� cum nici fostul presedinte Traian B�sescu nu a fost un monument de echilibru.
Procurorul General, Augustin Laz�r, nu a v�zut modific�rile legilor justitiei, dar se antepronunt�.
Nu s-a r�cit bine comunicatul Ministerului Justitiei cu privire la intentiile de viitor, viz�nd modificarea legilor justitiei, c� Procurorul General al Rom�niei a si luat pozitie de „Gic� Contra“, arunc�nd �n dev�lm�sie stirea exploziv� c� „a luat act cu surprindere si �ngrijorare“ de modific�rile �nc� nescrise. �ngrijor�rile Procurorului General, spuse �nainte de a rumega continutul modific�rilor, cu �ntelepciunea cuvenit� functiei, nu-si justific� prezenta �n spatiul public. Dec�t dac� aceste �ngrijor�ri publice nu au cumva rolul materialului inflamator care, cu sc�nteia necesar�, s� asigure valul de explozii sociale preconizate pentru noul sezon de proteste de strad�, din care controlorii actuali ai Justitiei s� ias� din nou victoriosi, ca �n cazul Ordonantei 13. Sc�nteia e furnizat� de anuntul apocaliptic al Procurorului General c� „Rom�nia risc� compromiterea luptei �mpotriva coruptiei“. Personal, nu-mi doresc s� se ajung� aici, dar sunt din ce �n ce mai �ngrijorat de derapajele justitiei, motivate de „lupta �mpotriva coruptiei“. Ce ar trebui s� tempereze reactiile belicoase ale contestatarilor este faptul c� sunt suficienti specialisti �n drept care v�d latura pozitiv� a propunerilor ministrului Justitiei si s-au exprimat deja public �n acest sens. P�n� la publicarea acestor propuneri de modificare a legilor justitiei, care vor fi supuse dezbaterii, orice contestare public� nu face dec�t s� compromit� chiar temeinicia contest�rii �n sine.
|