Leoreanu si Mih�escu vor fi cet�teni de onoare

• distinctiile vor fi acordate de cďż˝tre Consiliul Local Roman, ďż˝n ultima zi a acestei luni • fost profesor la Universitatea din Iasi, academicianul Haralambie Mihďż˝escu a realizat, pentru prima oarďż˝ ďż˝n Romďż˝nia, editii critice si traduceri din autori bizantini •

Laurentiu Leoreanu si, post-mortem, academicianul Haralambie Mih�escu au fost propusi pentru a primi cea mai �nalt� distinctie din partea administratiei publice locale din municipiul Roman, titul de cet�tean de onoare, �n acest sens urm�nd s� se pronunte plenul Consiliului Local, �n sedinta de luni, 31 iulie. Dac� despre fostul primar al urbei s�nt cunoscute numeroasele realiz�ri �n folosul comunit�tii, trebuie retinut c� Haralambie Mih�escu s-a n�scut la 7 februarie 1907, �n comuna Udesti, judetul Suceava. A absolvit Liceul Stefan cel Mare din Suceava si Facultatea de Litere din Iasi, a fost doctor �n litere si filosofie al Universit�tii din Iasi (cu lucrarea La versione latina di Dioscoride, publicat� �n Ephemeris Dacoromaniae, VIII, 1938, Buletinul Scolii Rom�ne - Academia di Romania din Roma, al c�rei bursier a fost �ntre anii 1933-1935). �ntre anii 1935-1952 a fost bibliotecar la Biblioteca Central� Universitar� din Iasi, apoi asistent, lector, conferentiar, profesor la Catedra de Filologie Clasic� a Universit�tii din Iasi. A fost bursier al Scolii Rom�ne din Paris, de la Fontenay-aux-Roses, condus� de Nicolae Iorga si lector de limba rom�n� la Universit�tile din Frankfurt pe Main si Heidelberg �ntre 1942-1945. �nl�turat �n mod abuziv de la Universitatea din Iasi �n anul 1952, a r�mas, timp de cinci ani, f�r� loc de munc� stabil si cu interdictia de a mai publica �n Rom�nia. A fost reintegrat, �n anul 1957, la Institutul de Lingvistic� din Bucuresti. A fost membru al Societ�tii de Lingvistic� din Paris, al Academiei de Stiinte, Litere si Arte din Palermo al colectivului de redactie al revistei Philologus din Berlin etc. S-a f�cut cunoscut prin Istoria literaturii latine (Iasi, 1947), prin studii publicate �n reviste din tar� si din str�in�tate si prin traduceri din autori greci si latini (Heraclit din Efes, Leucip, Democrit, Aristofan, Horatiu) �n domeniul bizantinologiei, a publicat lucrarea Influenta greceasc� asupra limbii rom�ne, p�n� �n secolul al XV-lea (1966), a realizat pentru prima oar� �n Rom�nia editii critice si traduceri din autori bizantini ca Procopius din Caesarea, Mauricius, Nikephor Phokas, precum si traduceri fragmentare, publicate �n colectia Fontes Historiae Dacoromanae. Ca romanist, s-a remarcat �ndeosebi prin ampla si originala sintez� format� din lucr�rile La langue latine dans le Sud-Est de l'Europe (1978) si La romanit� dans le Sud-Est de l'Europe (1993). A fost invitat s� tin� cursuri si conferinte �n Germania, Franta, Italia, Austria, Grecia etc. S-a legat de orasul Roman prin c�s�torie cu Eugenia Mih�escu, absolvent� a Liceului de fete Sturdza-Cantacuzino din Roman si a Facult�tii de Litere a Universit�tii din Iasi, profesoar� emerit� de limba latin� la licee din Roman. �n perioada 1945-1985, Haralambie Mih�escu a locuit, alternativ, �n Iasi, Bucuresti si Roman. La Roman
s-a n�scut fiul s�u, Doru Mih�escu. Aici, �n linistea vechii case cu cerdac si castani din Strada Victoriei, a scris o parte din remarcabilele sale lucr�ri si tot aici a �ncetat din viat�, la 28 februarie 1985.