Miscarea „#Rezist!“ �ncurajeaz� UE s� decid� c� Rom�nia este un vehicul proiectat s� se miste cu vitez� mai redus�
Brexitul din 23 iunie 2016 a �mpins Europa �n pragul deterior�rii marelui proiect privind crearea UE ca pol de putere situat �ntre SUA si Asia. Cinci proiecte de salvgardare a UE stau acum pe masa Bruxelles-ului, dintre care proiectul unei Europe concentrice, cu cinci viteze, se pare c� va prinde contur. Tot mai multe voci autorizate sustin c� destabilizarea Europei este un act controlat al Germaniei, determinat de esecul gestiunii crizei refugiatilor. Cauzele destr�m�rii Europei se presupune c� se propag� centripet dinspre periferie, respectiv dinspre Grecia, Ungaria, Bulgaria, Rom�nia si sunt invocate ca justificare, din partea marilor puteri, a deterior�rii marelui proiect al cre�rii UE. La Bruxelles, politica Rom�niei, reprezentat� de presedintele Klaus Iohannis, se rezum� �n ultima perioad� doar la prezenta acestuia �n fotografiile de grup. �n UE, dup� Brexit si dup� ceea ce va urma �n Olanda si Franta, se contureaz� tot mai evident pozitiile concentrice ale Centrului si Periferiei, functie de vitezele de parcurs preconizate pentru fiecare tar�. Teoria privind o Europ� cu dou� viteze, se pare c� este deja dep�sit�, iar acum se discut� din ce �n ce mai mult despre o Europ� cu cinci viteze. O Europ� configurat� �n mai multe cercuri concentrice, fiecare cu viteza sa. Cercul central dur va fi dominat �n mod cert de Germania si satelitii acesteia. �n acest nou proiect, este evident c� Rom�nia nu va inclus� nici m�car �n cercul al doilea, ci va fi rejectat� centrifug, �n cel mai fericit caz, �n cercul periferic, dac� nu �n afara Europei. Dac� aderarea Rom�niei la UE a fost mult �nt�rziat� de imaginea deplorabil� creat� de invazia meleagurilor ei vestice, de c�tre hoardelor de cersetori, hoti si interlopi de nationalitate rom�n�, ast�zi aceast� imagine s-a estompat sub efectul creat, at�t de criza refugiatilor, c�t si de recentele misc�ri de protest stradale, organizate �n Rom�nia sub logo-ul „#Rezist!“. Respectivele misc�ri nu au impresionat opinia public� prin originalitatea logo-ului „#Rezist!“, ci prin faptul c� rom�nii au acceptat cu mult� usurint� importul acestuia. �n mediile externe logo-ul are multiple conotatii, care la noi sunt ignorate cu prea mult� inconstient�. Creativitatea recunoscut� a protestatarilor putea produce un alt logo, mai autohton, nu de �mprumut. Culmea ironiei este c� miscarea „#Rezist!“ va fi controlat� �ndeaproape, de acum �ncolo. Un argesean a avut inspiratia s� �nregistreze logo-ul ca marc� la OSIM si nici o actiune nu va mai avea loc sub egida logo-ului f�r� aprobarea acestuia. Una din principalele cauze ale deplas�rii Rom�niei spre cercurile periferice ale noii constructii europene cu cinci viteze, nu este amploarea si „frumusetea“ protestelor de strad�, ci imaginea de „Rom�nie corupt�“ indus� �n exterior de c�tre aceste proteste. S� fim bine �ntelesi, Rom�nia este ast�zi la fel de corupt� ca si Rom�nia din 2007, data ader�rii la UE. Dar atunci contau alte priorit�ti la Bruxelles. �n 2007 coruptia din Rom�nia a fost considerat� un factor secundar, analiza ei fiind l�sat� �n rezerv�, pentru alte timpuri. B�t�lia din Parlamentul European, dintre principalele grup�ri politice, ale popularilor si social-democratilor, se axeaz� pe reasezarea celor 27 de t�ri r�mase ale UE �n noile coordonate al unei Europe cu mai multe viteze, cele cu viteze mai mari �n pozitii c�t mai apropiate de centru si cele cu viteze mai reduse �n pozitii periferice fat� de centru. Cei 32 de europarlamentari rom�ni sunt divizati egal �ntre cele dou� grup�ri politice principale, reprezent�ndu-ne fiecare cum crede c� este mai bine pentru ei, pentru partidele rom�nesti din care provin, ori pentru tar�.
„Ne-am descalificat singuri“
Alegerile din Rom�nia, din 11 decembrie 2016, c�stigate masiv de PSD, au st�rnit fr�m�nt�ri �n popularii de la Bruxelles, care detin o majoritate putin confortabil�. Momentul cheie sperat, de �ncercarea presedintelui Klaus Iohannis de a �ntoarce rezultatului votului si a desemna un guvern propriu, propice popularilor europeni, a fost ratat. Instalarea guvernului PSD �n ianuarie 2017 a st�rnit �n tar� valuri de furie neputincioas�, care s-au propagat p�n� la Bruxelles. Era nevoie doar de o sc�nteie si aceasta a fost provocat� din nes�buinta guvernului proasp�t instalat, numit� „Ordonant� 13“. Nes�buinta, departe de a fi o catastrof� national�, cum avea s� se dovedeasc� ulterior, a fost denuntat� la Bruxelles de europarlamentarul rom�n de sorginte popular� Monica Macovei, care de la �nalta tribun� european� a relevat faptul c� �n Rom�nia s-a instalat coruptia si aceasta este reprezentat� de triada Grindeanu - Ordonanta 13 - Dragnea. Dac� Rom�nia ar fi fost guvernat� de un guvern condus de unul ca Traian B�sescu, singurul ofertant din partea popularilor autohtoni, atunci aceasta ar fi fost ocolit� de coruptie, dup� mintea doamnei Macovei si aceasta ar fi stat linistit� la Bruxelles �n b�ncile popularilor. �n tar� s-a dat semnalul pentru schimbarea, pe care nu a fost capabil s-o realizeze Iohannis. Batalioanele de „tineri si frumosi“, av�nd exercitiul d�r�m�rii guvernului Ponta, �n 2015, au reactionat „spontan“ imediat la semnal si au iesit �n strad� pentru d�r�marea �ntregului guvern, av�nd ca pretext Ordonanta 13, abrogat� la timp. Protestele din Rom�nia au fost menite s� semnaleze c� �n tar� coruptia s-a generalizat, ating�nd cote alarmante, �n perioada scurs� de la Revolutie. Cei interesati ca aceste semnale s� „#Reziste“ au contat mult mai mult pe reactia UE, dec�t pe reactia intern�. Sper ca acestia s� nu spere c� UE va veni �ntr-o zi s� le ofere pe tav� preluarea fr�ielor puterii si s� le spun� - „Construiti-v� o alt� Rom�nie!“. Bruxelles-ul nu va face aceasta niciodat�, nu este treaba lui. Problema este a noastr� si protestele ar trebui destinate numai atentiei �ntregii clase politice autohtone, care este r�spunz�toare c� s- a ajuns aici �n 27 de ani. Bruxelles-ul nu a �nteles mare lucru din proteste, s-a v�zut c� a avut reactii echivoce, dar profit�nd de spectacolele de „sunet si lumin�“ de pe str�zile Rom�niei, a r�suflat usurat c� rom�nii i-a rezolvat spinoasa problem�, aceea de a g�si pretendenti pentru toate vitezele. Pentru aceasta, Bruxelles-ul nu va trebui s� ne descalifice. Ne-am descalificat singuri, oferindu-le pe tav� o motivare sustinut� din interior, de miscarea „#Rezist!“. �n noua constructie european� Rom�nia se va deplasa �n continuare cu viteza �nt�ia, la periferia sistemului, dac� nu cumva strada va cere s� fim l�sati liberi pe orbit�, pentru a fi pescuiti de altii, mai interesati.
|