Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 13 Martie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Miscarea „#Rezist!“ încurajeazã UE sã decidã cã România este un vehicul proiectat sã se miste cu vitezã mai redusã

Brexitul din 23 iunie 2016 a împins Europa în pragul deteriorãrii marelui proiect privind crearea UE ca pol de putere situat între SUA si Asia. Cinci proiecte de salvgardare a UE stau acum pe masa Bruxelles-ului, dintre care proiectul unei Europe concentrice, cu cinci viteze, se pare cã va prinde contur. Tot mai multe voci autorizate sustin cã destabilizarea Europei este un act controlat al Germaniei, determinat de esecul gestiunii crizei refugiatilor. Cauzele destrãmãrii Europei se presupune cã se propagã centripet dinspre periferie, respectiv dinspre Grecia, Ungaria, Bulgaria, România si sunt invocate ca justificare, din partea marilor puteri, a deteriorãrii marelui proiect al creãrii UE. La Bruxelles, politica României, reprezentatã de presedintele Klaus Iohannis, se rezumã în ultima perioadã doar la prezenta acestuia în fotografiile de grup. ÃŽn UE, dupã Brexit si dupã ceea ce va urma în Olanda si Franta, se contureazã tot mai evident pozitiile concentrice ale Centrului si Periferiei, functie de vitezele de parcurs preconizate pentru fiecare tarã. Teoria privind o Europã cu douã viteze, se pare cã este deja depãsitã, iar acum se discutã din ce în ce mai mult despre o Europã cu cinci viteze. O Europã configuratã în mai multe cercuri concentrice, fiecare cu viteza sa. Cercul central dur va fi dominat în mod cert de Germania si satelitii acesteia. ÃŽn acest nou proiect, este evident cã România nu va inclusã nici mãcar în cercul al doilea, ci va fi rejectatã centrifug, în cel mai fericit caz, în cercul periferic, dacã nu în afara Europei. Dacã aderarea României la UE a fost mult întârziatã de imaginea deplorabilã creatã de invazia meleagurilor ei vestice, de cãtre hoardelor de cersetori, hoti si interlopi de nationalitate românã, astãzi aceastã imagine s-a estompat sub efectul creat, atât de criza refugiatilor, cât si de recentele miscãri de protest stradale, organizate în România sub logo-ul „#Rezist!“. Respectivele miscãri nu au impresionat opinia publicã prin originalitatea logo-ului „#Rezist!“, ci prin faptul cã românii au acceptat cu multã usurintã importul acestuia. ÃŽn mediile externe logo-ul are multiple conotatii, care la noi sunt ignorate cu prea multã inconstientã. Creativitatea recunoscutã a protestatarilor putea produce un alt logo, mai autohton, nu de împrumut. Culmea ironiei este cã miscarea „#Rezist!“ va fi controlatã îndeaproape, de acum încolo. Un argesean a avut inspiratia sã înregistreze logo-ul ca marcã la OSIM si nici o actiune nu va mai avea loc sub egida logo-ului fãrã aprobarea acestuia. Una din principalele cauze ale deplasãrii României spre cercurile periferice ale noii constructii europene cu cinci viteze, nu este amploarea si „frumusetea“ protestelor de stradã, ci imaginea de „Românie coruptã“ indusã în exterior de cãtre aceste proteste. Sã fim bine întelesi, România este astãzi la fel de coruptã ca si România din 2007, data aderãrii la UE. Dar atunci contau alte prioritãti la Bruxelles. ÃŽn 2007 coruptia din România a fost consideratã un factor secundar, analiza ei fiind lãsatã în rezervã, pentru alte timpuri. Bãtãlia din Parlamentul European, dintre principalele grupãri politice, ale popularilor si social-democratilor, se axeazã pe reasezarea celor 27 de tãri rãmase ale UE în noile coordonate al unei Europe cu mai multe viteze, cele cu viteze mai mari în pozitii cât mai apropiate de centru si cele cu viteze mai reduse în pozitii periferice fatã de centru. Cei 32 de europarlamentari români sunt divizati egal între cele douã grupãri politice principale, reprezentându-ne fiecare cum crede cã este mai bine pentru ei, pentru partidele românesti din care provin, ori pentru tarã.

„Ne-am descalificat singuri“

Alegerile din România, din 11 decembrie 2016, câstigate masiv de PSD, au stârnit frãmântãri în popularii de la Bruxelles, care detin o majoritate putin confortabilã. Momentul cheie sperat, de încercarea presedintelui Klaus Iohannis de a întoarce rezultatului votului si a desemna un guvern propriu, propice popularilor europeni, a fost ratat. Instalarea guvernului PSD în ianuarie 2017 a stârnit în tarã valuri de furie neputincioasã, care s-au propagat pânã la Bruxelles. Era nevoie doar de o scânteie si aceasta a fost provocatã din nesãbuinta guvernului proaspãt instalat, numitã „Ordonantã 13“. Nesãbuinta, departe de a fi o catastrofã nationalã, cum avea sã se dovedeascã ulterior, a fost denuntatã la Bruxelles de europarlamentarul român de sorginte popularã Monica Macovei, care de la înalta tribunã europeanã a relevat faptul cã în România s-a instalat coruptia si aceasta este reprezentatã de triada Grindeanu - Ordonanta 13 - Dragnea. Dacã România ar fi fost guvernatã de un guvern condus de unul ca Traian Bãsescu, singurul ofertant din partea popularilor autohtoni, atunci aceasta ar fi fost ocolitã de coruptie, dupã mintea doamnei Macovei si aceasta ar fi stat linistitã la Bruxelles în bãncile popularilor. ÃŽn tarã s-a dat semnalul pentru schimbarea, pe care nu a fost capabil s-o realizeze Iohannis. Batalioanele de „tineri si frumosi“, având exercitiul dãrâmãrii guvernului Ponta, în 2015, au reactionat „spontan“ imediat la semnal si au iesit în stradã pentru dãrâmarea întregului guvern, având ca pretext Ordonanta 13, abrogatã la timp. Protestele din România au fost menite sã semnaleze cã în tarã coruptia s-a generalizat, atingând cote alarmante, în perioada scursã de la Revolutie. Cei interesati ca aceste semnale sã „#Reziste“ au contat mult mai mult pe reactia UE, decât pe reactia internã. Sper ca acestia sã nu spere cã UE va veni într-o zi sã le ofere pe tavã preluarea frâielor puterii si sã le spunã - „Construiti-vã o altã Românie!“. Bruxelles-ul nu va face aceasta niciodatã, nu este treaba lui. Problema este a noastrã si protestele ar trebui destinate numai atentiei întregii clase politice autohtone, care este rãspunzãtoare cã s- a ajuns aici în 27 de ani. Bruxelles-ul nu a înteles mare lucru din proteste, s-a vãzut cã a avut reactii echivoce, dar profitând de spectacolele de „sunet si luminã“ de pe strãzile României, a rãsuflat usurat cã românii i-a rezolvat spinoasa problemã, aceea de a gãsi pretendenti pentru toate vitezele. Pentru aceasta, Bruxelles-ul nu va trebui sã ne descalifice. Ne-am descalificat singuri, oferindu-le pe tavã o motivare sustinutã din interior, de miscarea „#Rezist!“. ÃŽn noua constructie europeanã România se va deplasa în continuare cu viteza întâia, la periferia sistemului, dacã nu cumva strada va cere sã fim lãsati liberi pe orbitã, pentru a fi pescuiti de altii, mai interesati.

Articol afisat de 1315 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective