Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2017
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Ianuarie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Lebedele, iatã cum  de au ajuns vedete

Lebedele, iat� cum de au ajuns vedete

• cursul Bistritei, lacurile B�tca Doamnei, P�ng�rati si Vaduri s�nt locuri extrem de vizitate • atractia principal� o constituie lebedele, care nu se mai tem de oameni • lumea se imortalizeaz� �n poze cu maiestuoasele p�s�ri, fotografiile fiind postate apoi pe retelele de socializare • „Parc� s�nt pe-aici nu stiu ce moaste, at�ta lume s-a adunat �n ultima vreme s� vad� lebedele astea“, ne-a spus un gospodar din P�ng�rati •

Orasul Piatra Neamt si �mprejurimile par a-si fi g�sit atractia cu
care s� determine lumea s� ias� din case: lebedele de pe lacurile
B�tca Doamnei, Vaduri, P�ng�rati si cursul Bistritei, �n oras, de la barajul de l�ng� strand p�n� la cel de fosta fabric� Reconstructia si chiar mai �ncolo, �n aval. De c�teva s�pt�m�ni, sute de p�s�ri se dovedesc a fi magneti pentru spectatori, care nu mai termin� s� se pozele cu ele ori s� le ademeneasc� cu de-ale gurii. Pe fiecare dintre luciile de ap� dar si pe Bistrita, �n special �n zona podului de la C�prioara si cel de peste Cuiejdi, la Piata Mare, lebedele �si duc traiul nestingherite. Pe l�ng� ele, �n grupuri mai mici dar vioaie si ele, �si fac loc scufundacii si ratele. Acestea din urm� nu-s la fel de dispuse s� stea la pozat, iar de m�ncat din m�na vizitatorilor nici vorb�. Se tem si zboar� „ca din pusc�“ la cea mai mic� miscare supect� din partea oamenilor.

Lacul lebedelor de la P�ng�rati

Publicitatea lebedelor din zona Piatra Neamt s-a f�cut anul acesta
mai eficient cum nicic�nd n-a mai fost. Pe modelul pozelor f�cute cu
vedete, la evenimente mondene ori �n concediile scumpe, lumea s-a
pozat cu lebedele ori a surprins peisaje de poveste cu p�s�rile plutind
gratioase pe ap� si le-a postat pe retelele de socializare. T�v�lugul s-
a r�sturnat, lumea a fost at�tat� si asa a crescut num�rul curiosilor
care au vrut s� vad� cu ochii lor ineditul spectacol al lebedelor. De fapt, el se repet� de ani de zile pe lacurile de acumulare amintite, doar c� acum ele au devenit mai „sociabile“, obisnuindu-se cu oamenii. Desigur, succesul maxim e asigurat c�nd cu lebedele se pozeaz� copiii, d�ndu-le de m�ncare. Acum, toti cei care ajung �n zon� si vor s� �si asigure o „amintire“ virtual� investesc c�tiva lei �n niste p�ini. Hr�nesc cu ele p�s�rile fl�m�nde, tinute �n starea asta de temperaturile sc�zute, care le-au cam �mputinat oferta vegetal� de care au nevoie pentru a supravietui. O simpl� c�utare pe google dup� „lebede Piatra Neamt“, „lebede Pangarati“ sau „lebede Batca Doamnei“ scoate la iveal� mii de fotografii, unele dintre ele extrem de reusite. Ultimele zile, pe alocuri suplimentate cu libere „legale“, c�rora li s-a al�turat temperatura aerului destul de prietenoas� pentru a sta �n aer liber, au f�cut s� creasc� num�rul vizitatorilor. La P�ng�rati, multi necunosc�tori ai zonei si-au �ncercat norocul cobor�nd malul lacului, destul de abrupt, chiar periculos pe alocuri din cauza ghetei formate pe poteci. C�nd au ajuns la ap�, au constatat c� nu puteau da „nas �n nas“ cu lebedele pentru c� lacul era �nghetat la margine, iar lebedele nu se aventurau pe patinoar. Cei care se orienteaz� mai bine �n spatiu au mers pe un drum de tar�, dup� ce au dep�sit podul de la P�ng�rati, ajung�nd la un punct de observare, unde d�deau de c�rd. „Ajungi pe mal si nu trebuie s� faci nimic. Lebedele vin singure, ba chiar se concureaz� �ntre ele, stiind c� primesc m�ncare. E o experient� extroardinar� �nt�lnirea cu ele! Desi s�nt bl�nde, s�s�itul lor �si provoac� oarece emotii! Noi ne-am amuzat foarte tare c�nd i-am v�zut pe p�rintii care l-au l�sat pe copilul lor de vreo doi ani �n mijlocul c�rdului. Lebedele, c�nd �si �ntind g�tul, dep�sesc un metru jum�tate �n �n�ltime. Iar al� mic nici nu se mai vedea printre ele! Eu m-as fi temut s� �l las asa, s� �l ating� p�s�rile cu ciocul! Iar el, mic fiind, nu �ntelegea c� ar fi putut fiu prins totusi cu ciocul! P�rintii au f�cut un film si cred c� a iesit o �nregistrare grozav�!“, a povestit una dintre gospodinele care are cas� chiar l�ng� punctul de observare. Sotul ei s-a ar�tat extrem de uimit de c�t� lume a venit �n ultimul timp s� hr�neasc� lebedele. „Am auzit c� s-a f�cut apel s� se aduc� m�ncare de c�tre toti oamenii de bine, pentru c� lebedele s�nt fl�m�nde! O idee grozav�, nimic de zis! Parc� s�nt pe-aici nu stiu ce moaste, at�ta lume s-a adunat �n ultima vreme s� vad� lebedele astea!“, s spus omul, mir�ndu-se de faptul c� �n zon� opresc c�t de lung� e ziua zeci si zeci de masini din care coboar� mai ales familii cu copii mici, si nu numai, pentru a vedea p�s�rile. Aparitia lebedelor si a ratelor s�lbatice pe apele din zona Pietrei Neamt a fost semnalat� de c�tiva ani, iar num�rul lor creste odat� cu trecerea timpului. P�s�rile s�nt ocrotite de lege. Desi la �nceput au fost
voci care s-au pl�ns c� ar face pagube �n minciogul pescarilor,
lebedele nu m�n�nc� peste. Ele se hr�nesc cu plante, alge, iarb�, r�d�cini, dar, uneori, m�n�nc� si vietuitoare acvatice mici. Majoritatea p�s�rilor nu au dinti, dar lebedele au ciocul zimtat, cu mici coltisori ascutiti, cu ajutorul c�rora prind hrana.

Mitul lebedelor m�ncate

Cu ceva ani �n urm�, leb�da a „reusit“ s� discrediteze imaginea rom�nilor �n lume, odat� cu aparitia povestii cu niste etnici care prindeau lebedele de prin parcurile Vienei si le m�ncau. Era ceva reprobabil, pas�rea av�nd un trecut regal, fiind des folosit� pe blazoanele unor mari nobili europeni. Se pare c� totul a fost o scorneal�, dar a prins la cei neavizati. Plus c� prin c�rtile de bucate nu exista retete care s� se prepare din carnea acestei p�s�ri. Un r�spuns la aceast� teorie �l d�dea Angela Petrescu, cercetator principal la Muzeul Grigore Antipa, �n revista Formula As: „Leb�da s-a m�ncat �ntr-o anumit� perioad�. Era chiar piesa forte a banchetelor, p�n� c�nd a fost introdus curcanul din America, prin secolul al XVI-lea. �ncet, dar sigur, noul s�u rival a �nlocuit-o cu succes. Trebuie spus �ns� c� aceste retete aveau un mare secret: numai puii de leb�d� erau folositi si numai �n lunile octombrie si noiembrie, c�nd erau foarte mici. Carnea de leb�d� e foarte tare, nu se poate m�nca. Tocmai de aceea m� �ndoiesc c� acest mit modern (episodul Viena - n.red.) a fost, �ntr-adev�r, real“. Si �n Neamt s-a vorbit c� unii le puseser� g�nd r�u superbelor p�s�ri. Prin 2011, tot �n februarie, Monitorul publica un articol, „Lebede p�zite cu politia“, �n care relatam despre o nou� misiune a Politiei Locale Piatra Neamt. Lebedele care cobor�ser� de la coada lacului B�tca Doamnei p�n� �n zona podului C�prioara erau p�zite de angajatii institutei amintite, dup� ce mai multi pietreni au sesizat c� li s-a pus g�nd r�u de c�tre unii concitadini. Agentilor li se tr�sese sarcina s� patruleze mai des prin zon�, tocmai pentru a descuraja astfel de porniri „gastronomice“. „Acord�m o atentie deosebit� lebedelor, am intensificat patrul�rile �n zona podului pentru c� am primit mai multe sesiz�ri cum c� unii le-au dat de gust. Le p�zim de braconieri. Monitoriz�m cu atentie zona, mai ales c� anul acesta
s-a �nt�mplat ca ele s� nu mai ierneze �n locurile �n care erau de obicei �nt�lnite, mai spre lacul B�tca, ci au cobor�t aproape de oras. Probabil reprezint� o tentatie destul de mare pentru unii si nu putem permite asta“, afirma Dumitru Cr�escu, fostul sef al Politiei Locale la acea vreme.

„Fenomenul lebedele“

Anul trecut, prin luna februarie, la Consiliului Judetean se discuta ca, �n colaborare cu administratia din P�ng�rati, s� se amenajeze parcarea de pe malul lacului, de l�ng� DN Piatra Neamt - Bicaz, devenit� loc de popas �n special pentru cei care vor s� admire lebedele. Se intentiona ca ideea s� fie pus� �n practic� si �n alte locuri din judet, unde s�nt deja parc�ri publice, dar care au ajuns paragin�, devenind locuri pline de deseuri, din cauza dezinteresului responsabililor de �ntretinerea lor si a neglijentei turistilor si localnicilor. „Dup� ce o vom pune la punct (parcarea - n.red.), vom putea exploata «Fenomenul lebedele»! Va asigura CJ mobilier pentru locul respectiv, vom pune pubele ca s� fie loc de depozitat gunoiul, s� nu mai fie dus de v�nt �n lac si �n vegetatia de pe malul apei si poate vom instala si o camer� video, ca s� putem supraveghea ordinea de acolo, pentru c�, din p�cate, se �nt�mpl� s� se distrug� intentionat unele bunuri ori s� se �mpr�stie gunoaiele voit. De asemenea, am putea instala si o lunet�, prin care cei interesati s� poat� vedea ce se �nt�mpl� la distant�“, declara atunci un oficial. Prin 2006, c�teva lebede descoperite moarte pe lacul de la P�ng�rati d�deau emotii deoarece gripa aviar� lovise si Rom�nia, opinia public� fiind extrem de sensibil� la subiect. Din fericire, analizele efectuate rapid de c�tre Directia Sanitar Veterinar�, cu ajutorul unor truse speciale, infirmau ipoteza bolii. Lacurile Vaduri si P�ng�rati s�nt arii naturale protejate pentru o serie de p�s�ri acvatice. Specialistii sustin c� lebedele au ap�rut �n aceste zone dup� crearea lacurilor de acumulare B�tca Doamnei, Vaduri si P�ng�rati si c� se opresc aici, �n timpul migratiei lor din Nordul Europei spre Sud, spre Delta Dun�rii si b�ltile Prutului. Din 1994, num�rul lor a devenit semnificativ, av�nd o tendint� de crestere. Pe cele trei lacuri p�s�rile de ap� pot fi observate mai ales �n perioada de iarn�, c�nd s�nt mult mai numeroase dec�t vara. Cea mai vizibil� diferent� dintre cele dou� specii de leb�d� - de var� si de iarn� este dat� de culoarea ciocului. Acesta este galben la leb�da de iarn� si rosu-portocaliu la cea de var�. Cea de iarn� se mai numeste leb�d� c�nt�toare, deoarece emite �n timpul zborului sunete asem�n�toare unui c�ntec. Cea de var� se mai numeste mut�, pentru c� nu scoate sunete. Denumirea celor dou� specii vine de la faptul c� una este prezent� �n zonele noastre numai iarna, dup� ce cuib�reste �n nordul Europei, iar cealalt� este prezent� si vara.

Articol afisat de 1700 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M. NEAMTU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective