Lebedele, iat� cum de au ajuns vedete
• cursul Bistritei, lacurile B�tca Doamnei, P�ng�rati si Vaduri s�nt locuri extrem de vizitate • atractia principal� o constituie lebedele, care nu se mai tem de oameni • lumea se imortalizeaz� �n poze cu maiestuoasele p�s�ri, fotografiile fiind postate apoi pe retelele de socializare • „Parc� s�nt pe-aici nu stiu ce moaste, at�ta lume s-a adunat �n ultima vreme s� vad� lebedele astea“, ne-a spus un gospodar din P�ng�rati •
Orasul Piatra Neamt si �mprejurimile par a-si fi g�sit atractia cu
care s� determine lumea s� ias� din case: lebedele de pe lacurile
B�tca Doamnei, Vaduri, P�ng�rati si cursul Bistritei, �n oras, de la barajul de l�ng� strand p�n� la cel de fosta fabric� Reconstructia si chiar mai �ncolo, �n aval. De c�teva s�pt�m�ni, sute de p�s�ri se dovedesc a fi magneti pentru spectatori, care nu mai termin� s� se pozele cu ele ori s� le ademeneasc� cu de-ale gurii. Pe fiecare dintre luciile de ap� dar si pe Bistrita, �n special �n zona podului de la C�prioara si cel de peste Cuiejdi, la Piata Mare, lebedele �si duc traiul nestingherite. Pe l�ng� ele, �n grupuri mai mici dar vioaie si ele, �si fac loc scufundacii si ratele. Acestea din urm� nu-s la fel de dispuse s� stea la pozat, iar de m�ncat din m�na vizitatorilor nici vorb�. Se tem si zboar� „ca din pusc�“ la cea mai mic� miscare supect� din partea oamenilor.
Lacul lebedelor de la P�ng�rati
Publicitatea lebedelor din zona Piatra Neamt s-a f�cut anul acesta
mai eficient cum nicic�nd n-a mai fost. Pe modelul pozelor f�cute cu
vedete, la evenimente mondene ori �n concediile scumpe, lumea s-a
pozat cu lebedele ori a surprins peisaje de poveste cu p�s�rile plutind
gratioase pe ap� si le-a postat pe retelele de socializare. T�v�lugul s-
a r�sturnat, lumea a fost at�tat� si asa a crescut num�rul curiosilor
care au vrut s� vad� cu ochii lor ineditul spectacol al lebedelor. De fapt, el se repet� de ani de zile pe lacurile de acumulare amintite, doar c� acum ele au devenit mai „sociabile“, obisnuindu-se cu oamenii. Desigur, succesul maxim e asigurat c�nd cu lebedele se pozeaz� copiii, d�ndu-le de m�ncare. Acum, toti cei care ajung �n zon� si vor s� �si asigure o „amintire“ virtual� investesc c�tiva lei �n niste p�ini. Hr�nesc cu ele p�s�rile fl�m�nde, tinute �n starea asta de temperaturile sc�zute, care le-au cam �mputinat oferta vegetal� de care au nevoie pentru a supravietui. O simpl� c�utare pe google dup� „lebede Piatra Neamt“, „lebede Pangarati“ sau „lebede Batca Doamnei“ scoate la iveal� mii de fotografii, unele dintre ele extrem de reusite. Ultimele zile, pe alocuri suplimentate cu libere „legale“, c�rora li s-a al�turat temperatura aerului destul de prietenoas� pentru a sta �n aer liber, au f�cut s� creasc� num�rul vizitatorilor. La P�ng�rati, multi necunosc�tori ai zonei si-au �ncercat norocul cobor�nd malul lacului, destul de abrupt, chiar periculos pe alocuri din cauza ghetei formate pe poteci. C�nd au ajuns la ap�, au constatat c� nu puteau da „nas �n nas“ cu lebedele pentru c� lacul era �nghetat la margine, iar lebedele nu se aventurau pe patinoar. Cei care se orienteaz� mai bine �n spatiu au mers pe un drum de tar�, dup� ce au dep�sit podul de la P�ng�rati, ajung�nd la un punct de observare, unde d�deau de c�rd. „Ajungi pe mal si nu trebuie s� faci nimic. Lebedele vin singure, ba chiar se concureaz� �ntre ele, stiind c� primesc m�ncare. E o experient� extroardinar� �nt�lnirea cu ele! Desi s�nt bl�nde, s�s�itul lor �si provoac� oarece emotii! Noi ne-am amuzat foarte tare c�nd i-am v�zut pe p�rintii care l-au l�sat pe copilul lor de vreo doi ani �n mijlocul c�rdului. Lebedele, c�nd �si �ntind g�tul, dep�sesc un metru jum�tate �n �n�ltime. Iar al� mic nici nu se mai vedea printre ele! Eu m-as fi temut s� �l las asa, s� �l ating� p�s�rile cu ciocul! Iar el, mic fiind, nu �ntelegea c� ar fi putut fiu prins totusi cu ciocul! P�rintii au f�cut un film si cred c� a iesit o �nregistrare grozav�!“, a povestit una dintre gospodinele care are cas� chiar l�ng� punctul de observare. Sotul ei s-a ar�tat extrem de uimit de c�t� lume a venit �n ultimul timp s� hr�neasc� lebedele. „Am auzit c� s-a f�cut apel s� se aduc� m�ncare de c�tre toti oamenii de bine, pentru c� lebedele s�nt fl�m�nde! O idee grozav�, nimic de zis! Parc� s�nt pe-aici nu stiu ce moaste, at�ta lume s-a adunat �n ultima vreme s� vad� lebedele astea!“, s spus omul, mir�ndu-se de faptul c� �n zon� opresc c�t de lung� e ziua zeci si zeci de masini din care coboar� mai ales familii cu copii mici, si nu numai, pentru a vedea p�s�rile. Aparitia lebedelor si a ratelor s�lbatice pe apele din zona Pietrei Neamt a fost semnalat� de c�tiva ani, iar num�rul lor creste odat� cu trecerea timpului. P�s�rile s�nt ocrotite de lege. Desi la �nceput au fost
voci care s-au pl�ns c� ar face pagube �n minciogul pescarilor,
lebedele nu m�n�nc� peste. Ele se hr�nesc cu plante, alge, iarb�, r�d�cini, dar, uneori, m�n�nc� si vietuitoare acvatice mici. Majoritatea p�s�rilor nu au dinti, dar lebedele au ciocul zimtat, cu mici coltisori ascutiti, cu ajutorul c�rora prind hrana.
Mitul lebedelor m�ncate
Cu ceva ani �n urm�, leb�da a „reusit“ s� discrediteze imaginea rom�nilor �n lume, odat� cu aparitia povestii cu niste etnici care prindeau lebedele de prin parcurile Vienei si le m�ncau. Era ceva reprobabil, pas�rea av�nd un trecut regal, fiind des folosit� pe blazoanele unor mari nobili europeni. Se pare c� totul a fost o scorneal�, dar a prins la cei neavizati. Plus c� prin c�rtile de bucate nu exista retete care s� se prepare din carnea acestei p�s�ri. Un r�spuns la aceast� teorie �l d�dea Angela Petrescu, cercetator principal la Muzeul Grigore Antipa, �n revista Formula As: „Leb�da s-a m�ncat �ntr-o anumit� perioad�. Era chiar piesa forte a banchetelor, p�n� c�nd a fost introdus curcanul din America, prin secolul al XVI-lea. �ncet, dar sigur, noul s�u rival a �nlocuit-o cu succes. Trebuie spus �ns� c� aceste retete aveau un mare secret: numai puii de leb�d� erau folositi si numai �n lunile octombrie si noiembrie, c�nd erau foarte mici. Carnea de leb�d� e foarte tare, nu se poate m�nca. Tocmai de aceea m� �ndoiesc c� acest mit modern (episodul Viena - n.red.) a fost, �ntr-adev�r, real“. Si �n Neamt s-a vorbit c� unii le puseser� g�nd r�u superbelor p�s�ri. Prin 2011, tot �n februarie, Monitorul publica un articol, „Lebede p�zite cu politia“, �n care relatam despre o nou� misiune a Politiei Locale Piatra Neamt. Lebedele care cobor�ser� de la coada lacului B�tca Doamnei p�n� �n zona podului C�prioara erau p�zite de angajatii institutei amintite, dup� ce mai multi pietreni au sesizat c� li s-a pus g�nd r�u de c�tre unii concitadini. Agentilor li se tr�sese sarcina s� patruleze mai des prin zon�, tocmai pentru a descuraja astfel de porniri „gastronomice“. „Acord�m o atentie deosebit� lebedelor, am intensificat patrul�rile �n zona podului pentru c� am primit mai multe sesiz�ri cum c� unii le-au dat de gust. Le p�zim de braconieri. Monitoriz�m cu atentie zona, mai ales c� anul acesta
s-a �nt�mplat ca ele s� nu mai ierneze �n locurile �n care erau de obicei �nt�lnite, mai spre lacul B�tca, ci au cobor�t aproape de oras. Probabil reprezint� o tentatie destul de mare pentru unii si nu putem permite asta“, afirma Dumitru Cr�escu, fostul sef al Politiei Locale la acea vreme.
„Fenomenul lebedele“
Anul trecut, prin luna februarie, la Consiliului Judetean se discuta ca, �n colaborare cu administratia din P�ng�rati, s� se amenajeze parcarea de pe malul lacului, de l�ng� DN Piatra Neamt - Bicaz, devenit� loc de popas �n special pentru cei care vor s� admire lebedele. Se intentiona ca ideea s� fie pus� �n practic� si �n alte locuri din judet, unde s�nt deja parc�ri publice, dar care au ajuns paragin�, devenind locuri pline de deseuri, din cauza dezinteresului responsabililor de �ntretinerea lor si a neglijentei turistilor si localnicilor. „Dup� ce o vom pune la punct (parcarea - n.red.), vom putea exploata «Fenomenul lebedele»! Va asigura CJ mobilier pentru locul respectiv, vom pune pubele ca s� fie loc de depozitat gunoiul, s� nu mai fie dus de v�nt �n lac si �n vegetatia de pe malul apei si poate vom instala si o camer� video, ca s� putem supraveghea ordinea de acolo, pentru c�, din p�cate, se �nt�mpl� s� se distrug� intentionat unele bunuri ori s� se �mpr�stie gunoaiele voit. De asemenea, am putea instala si o lunet�, prin care cei interesati s� poat� vedea ce se �nt�mpl� la distant�“, declara atunci un oficial. Prin 2006, c�teva lebede descoperite moarte pe lacul de la P�ng�rati d�deau emotii deoarece gripa aviar� lovise si Rom�nia, opinia public� fiind extrem de sensibil� la subiect. Din fericire, analizele efectuate rapid de c�tre Directia Sanitar Veterinar�, cu ajutorul unor truse speciale, infirmau ipoteza bolii. Lacurile Vaduri si P�ng�rati s�nt arii naturale protejate pentru o serie de p�s�ri acvatice. Specialistii sustin c� lebedele au ap�rut �n aceste zone dup� crearea lacurilor de acumulare B�tca Doamnei, Vaduri si P�ng�rati si c� se opresc aici, �n timpul migratiei lor din Nordul Europei spre Sud, spre Delta Dun�rii si b�ltile Prutului. Din 1994, num�rul lor a devenit semnificativ, av�nd o tendint� de crestere. Pe cele trei lacuri p�s�rile de ap� pot fi observate mai ales �n perioada de iarn�, c�nd s�nt mult mai numeroase dec�t vara. Cea mai vizibil� diferent� dintre cele dou� specii de leb�d� - de var� si de iarn� este dat� de culoarea ciocului. Acesta este galben la leb�da de iarn� si rosu-portocaliu la cea de var�. Cea de iarn� se mai numeste leb�d� c�nt�toare, deoarece emite �n timpul zborului sunete asem�n�toare unui c�ntec. Cea de var� se mai numeste mut�, pentru c� nu scoate sunete. Denumirea celor dou� specii vine de la faptul c� una este prezent� �n zonele noastre numai iarna, dup� ce cuib�reste �n nordul Europei, iar cealalt� este prezent� si vara.
|