Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2017
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Ianuarie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Lebedele, iatã cum  de au ajuns vedete

Lebedele, iatã cum de au ajuns vedete

• cursul Bistritei, lacurile Bîtca Doamnei, Pîngãrati si Vaduri sînt locuri extrem de vizitate • atractia principalã o constituie lebedele, care nu se mai tem de oameni • lumea se imortalizeazã în poze cu maiestuoasele pãsãri, fotografiile fiind postate apoi pe retelele de socializare • „Parcã sînt pe-aici nu stiu ce moaste, atîta lume s-a adunat în ultima vreme sã vadã lebedele astea“, ne-a spus un gospodar din Pîngãrati •

Orasul Piatra Neamt si împrejurimile par a-si fi gãsit atractia cu
care sã determine lumea sã iasã din case: lebedele de pe lacurile
Bîtca Doamnei, Vaduri, Pîngãrati si cursul Bistritei, în oras, de la barajul de lîngã strand pînã la cel de fosta fabricã Reconstructia si chiar mai încolo, în aval. De cîteva sãptãmîni, sute de pãsãri se dovedesc a fi magneti pentru spectatori, care nu mai terminã sã se pozele cu ele ori sã le ademeneascã cu de-ale gurii. Pe fiecare dintre luciile de apã dar si pe Bistrita, în special în zona podului de la Cãprioara si cel de peste Cuiejdi, la Piata Mare, lebedele îsi duc traiul nestingherite. Pe lîngã ele, în grupuri mai mici dar vioaie si ele, îsi fac loc scufundacii si ratele. Acestea din urmã nu-s la fel de dispuse sã stea la pozat, iar de mîncat din mîna vizitatorilor nici vorbã. Se tem si zboarã „ca din puscã“ la cea mai micã miscare supectã din partea oamenilor.

Lacul lebedelor de la Pîngãrati

Publicitatea lebedelor din zona Piatra Neamt s-a fãcut anul acesta
mai eficient cum nicicînd n-a mai fost. Pe modelul pozelor fãcute cu
vedete, la evenimente mondene ori în concediile scumpe, lumea s-a
pozat cu lebedele ori a surprins peisaje de poveste cu pãsãrile plutind
gratioase pe apã si le-a postat pe retelele de socializare. Tãvãlugul s-
a rãsturnat, lumea a fost atîtatã si asa a crescut numãrul curiosilor
care au vrut sã vadã cu ochii lor ineditul spectacol al lebedelor. De fapt, el se repetã de ani de zile pe lacurile de acumulare amintite, doar cã acum ele au devenit mai „sociabile“, obisnuindu-se cu oamenii. Desigur, succesul maxim e asigurat cînd cu lebedele se pozeazã copiii, dîndu-le de mîncare. Acum, toti cei care ajung în zonã si vor sã îsi asigure o „amintire“ virtualã investesc cîtiva lei în niste pîini. Hrãnesc cu ele pãsãrile flãmînde, tinute în starea asta de temperaturile scãzute, care le-au cam împutinat oferta vegetalã de care au nevoie pentru a supravietui. O simplã cãutare pe google dupã „lebede Piatra Neamt“, „lebede Pangarati“ sau „lebede Batca Doamnei“ scoate la ivealã mii de fotografii, unele dintre ele extrem de reusite. Ultimele zile, pe alocuri suplimentate cu libere „legale“, cãrora li s-a alãturat temperatura aerului destul de prietenoasã pentru a sta în aer liber, au fãcut sã creascã numãrul vizitatorilor. La Pîngãrati, multi necunoscãtori ai zonei si-au încercat norocul coborînd malul lacului, destul de abrupt, chiar periculos pe alocuri din cauza ghetei formate pe poteci. Cînd au ajuns la apã, au constatat cã nu puteau da „nas în nas“ cu lebedele pentru cã lacul era înghetat la margine, iar lebedele nu se aventurau pe patinoar. Cei care se orienteazã mai bine în spatiu au mers pe un drum de tarã, dupã ce au depãsit podul de la Pîngãrati, ajungînd la un punct de observare, unde dãdeau de cîrd. „Ajungi pe mal si nu trebuie sã faci nimic. Lebedele vin singure, ba chiar se concureazã între ele, stiind cã primesc mîncare. E o experientã extroardinarã întîlnirea cu ele! Desi sînt blînde, sîsîitul lor îsi provoacã oarece emotii! Noi ne-am amuzat foarte tare cînd i-am vãzut pe pãrintii care l-au lãsat pe copilul lor de vreo doi ani în mijlocul cîrdului. Lebedele, cînd îsi întind gîtul, depãsesc un metru jumãtate în înãltime. Iar alã mic nici nu se mai vedea printre ele! Eu m-as fi temut sã îl las asa, sã îl atingã pãsãrile cu ciocul! Iar el, mic fiind, nu întelegea cã ar fi putut fiu prins totusi cu ciocul! Pãrintii au fãcut un film si cred cã a iesit o înregistrare grozavã!“, a povestit una dintre gospodinele care are casã chiar lîngã punctul de observare. Sotul ei s-a arãtat extrem de uimit de cîtã lume a venit în ultimul timp sã hrãneascã lebedele. „Am auzit cã s-a fãcut apel sã se aducã mîncare de cãtre toti oamenii de bine, pentru cã lebedele sînt flãmînde! O idee grozavã, nimic de zis! Parcã sînt pe-aici nu stiu ce moaste, atîta lume s-a adunat în ultima vreme sã vadã lebedele astea!“, s spus omul, mirîndu-se de faptul cã în zonã opresc cît de lungã e ziua zeci si zeci de masini din care coboarã mai ales familii cu copii mici, si nu numai, pentru a vedea pãsãrile. Aparitia lebedelor si a ratelor sãlbatice pe apele din zona Pietrei Neamt a fost semnalatã de cîtiva ani, iar numãrul lor creste odatã cu trecerea timpului. Pãsãrile sînt ocrotite de lege. Desi la început au fost
voci care s-au plîns cã ar face pagube în minciogul pescarilor,
lebedele nu mãnîncã peste. Ele se hrãnesc cu plante, alge, iarbã, rãdãcini, dar, uneori, mãnîncã si vietuitoare acvatice mici. Majoritatea pãsãrilor nu au dinti, dar lebedele au ciocul zimtat, cu mici coltisori ascutiti, cu ajutorul cãrora prind hrana.

Mitul lebedelor mîncate

Cu ceva ani în urmã, lebãda a „reusit“ sã discrediteze imaginea românilor în lume, odatã cu aparitia povestii cu niste etnici care prindeau lebedele de prin parcurile Vienei si le mîncau. Era ceva reprobabil, pasãrea avînd un trecut regal, fiind des folositã pe blazoanele unor mari nobili europeni. Se pare cã totul a fost o scornealã, dar a prins la cei neavizati. Plus cã prin cãrtile de bucate nu exista retete care sã se prepare din carnea acestei pãsãri. Un rãspuns la aceastã teorie îl dãdea Angela Petrescu, cercetator principal la Muzeul Grigore Antipa, în revista Formula As: „Lebãda s-a mîncat într-o anumitã perioadã. Era chiar piesa forte a banchetelor, pînã cînd a fost introdus curcanul din America, prin secolul al XVI-lea. ÃŽncet, dar sigur, noul sãu rival a înlocuit-o cu succes. Trebuie spus însã cã aceste retete aveau un mare secret: numai puii de lebãdã erau folositi si numai în lunile octombrie si noiembrie, cînd erau foarte mici. Carnea de lebãdã e foarte tare, nu se poate mînca. Tocmai de aceea mã îndoiesc cã acest mit modern (episodul Viena - n.red.) a fost, într-adevãr, real“. Si în Neamt s-a vorbit cã unii le puseserã gînd rãu superbelor pãsãri. Prin 2011, tot în februarie, Monitorul publica un articol, „Lebede pãzite cu politia“, în care relatam despre o nouã misiune a Politiei Locale Piatra Neamt. Lebedele care coborîserã de la coada lacului Bîtca Doamnei pînã în zona podului Cãprioara erau pãzite de angajatii institutei amintite, dupã ce mai multi pietreni au sesizat cã li s-a pus gînd rãu de cãtre unii concitadini. Agentilor li se trãsese sarcina sã patruleze mai des prin zonã, tocmai pentru a descuraja astfel de porniri „gastronomice“. „Acordãm o atentie deosebitã lebedelor, am intensificat patrulãrile în zona podului pentru cã am primit mai multe sesizãri cum cã unii le-au dat de gust. Le pãzim de braconieri. Monitorizãm cu atentie zona, mai ales cã anul acesta
s-a întîmplat ca ele sã nu mai ierneze în locurile în care erau de obicei întîlnite, mai spre lacul Bîtca, ci au coborît aproape de oras. Probabil reprezintã o tentatie destul de mare pentru unii si nu putem permite asta“, afirma Dumitru Crãescu, fostul sef al Politiei Locale la acea vreme.

„Fenomenul lebedele“

Anul trecut, prin luna februarie, la Consiliului Judetean se discuta ca, în colaborare cu administratia din Pîngãrati, sã se amenajeze parcarea de pe malul lacului, de lîngã DN Piatra Neamt - Bicaz, devenitã loc de popas în special pentru cei care vor sã admire lebedele. Se intentiona ca ideea sã fie pusã în practicã si în alte locuri din judet, unde sînt deja parcãri publice, dar care au ajuns paraginã, devenind locuri pline de deseuri, din cauza dezinteresului responsabililor de întretinerea lor si a neglijentei turistilor si localnicilor. „Dupã ce o vom pune la punct (parcarea - n.red.), vom putea exploata «Fenomenul lebedele»! Va asigura CJ mobilier pentru locul respectiv, vom pune pubele ca sã fie loc de depozitat gunoiul, sã nu mai fie dus de vînt în lac si în vegetatia de pe malul apei si poate vom instala si o camerã video, ca sã putem supraveghea ordinea de acolo, pentru cã, din pãcate, se întîmplã sã se distrugã intentionat unele bunuri ori sã se împrãstie gunoaiele voit. De asemenea, am putea instala si o lunetã, prin care cei interesati sã poatã vedea ce se întîmplã la distantã“, declara atunci un oficial. Prin 2006, cîteva lebede descoperite moarte pe lacul de la Pîngãrati dãdeau emotii deoarece gripa aviarã lovise si România, opinia publicã fiind extrem de sensibilã la subiect. Din fericire, analizele efectuate rapid de cãtre Directia Sanitar Veterinarã, cu ajutorul unor truse speciale, infirmau ipoteza bolii. Lacurile Vaduri si Pîngãrati sînt arii naturale protejate pentru o serie de pãsãri acvatice. Specialistii sustin cã lebedele au apãrut în aceste zone dupã crearea lacurilor de acumulare Bîtca Doamnei, Vaduri si Pîngãrati si cã se opresc aici, în timpul migratiei lor din Nordul Europei spre Sud, spre Delta Dunãrii si bãltile Prutului. Din 1994, numãrul lor a devenit semnificativ, avînd o tendintã de crestere. Pe cele trei lacuri pãsãrile de apã pot fi observate mai ales în perioada de iarnã, cînd sînt mult mai numeroase decît vara. Cea mai vizibilã diferentã dintre cele douã specii de lebãdã - de varã si de iarnã este datã de culoarea ciocului. Acesta este galben la lebãda de iarnã si rosu-portocaliu la cea de varã. Cea de iarnã se mai numeste lebãdã cântãtoare, deoarece emite în timpul zborului sunete asemãnãtoare unui cîntec. Cea de varã se mai numeste mutã, pentru cã nu scoate sunete. Denumirea celor douã specii vine de la faptul cã una este prezentã în zonele noastre numai iarna, dupã ce cuibãreste în nordul Europei, iar cealaltã este prezentã si vara.

Articol afisat de 1609 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M. NEAMTU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective