RCA este un subiect de b�t�lie politic� �ntre Parlament si Guvernul Ciolos (II)
�n editia din 3 septembrie a cotidianului Monitorul, semnalam c� divergentele dintre interesele societ�tilor de asigur�ri si unit�tile service reparatoare, escaladate �n ultimii ani pe tema daunelor auto, au afectat piata asigur�rilor si implicit pe posesorii politelor de asigurare RCA. Conflictele de interese dintre asigur�tori si unit�tile service, pe tema reparatiilor auto realizate �n urma dosarelor de daune, sunt mai vechi, dar s-au acutizat �n ultimii ani. Una din principalele cauze a constituit-o m�rirea exagerat� a costului pieselor utilizate de unit�tile service �n reparatii, la care acestea practic� adausuri comerciale exagerate �n mod nejustificat. Am �nt�lnit dese cazuri �n care adausul comercial practicat de unit�tile service era de 200-300%, cresc�nd �n mod artificial valoarea daunei vehiculului avariat, pentru a fi c�t mai aproape de valoarea lui de piat�. Pe cale de consecint�, asigur�torii au g�sit de cuviint� s� m�reasc� la fel valoarea asigur�rii RCA, cu 200-300%, mai ales la vehiculele mari si la autoturismele de top. �n acest joc al intereselor au c�zut victime consumatorii de polite RCA. Unii consumatori, transportatorii, care reprezint� doar 20%, au protestat �n strad� la Guvern si la Parlament. S� presupunem c� ceilalti 80%, persoane fizice posesoare de vehicule, neav�nd reprezentare, vor beneficia de rezultatele acestor proteste. �n 2016 s-a dezb�tut �n Senat un proiect de lege care viza rezolvarea �ntregii problematici ap�rute �n cazul RCA. �n cadrul dezbaterilor au fost audiati si liderii transportatorilor, care au avut solicit�ri obiective, dar si unele subiective, dictate de alte interese. La Senat, s-a v�zut c� acesti lideri nu pot bate cu pumnul �n mas� �n ce priveste �ndeobste solicit�rile subiective. A fost motivul pentru care acesti lideri au fortat si usile Guvernului pentru un dialog, pe care stiau c� acolo se poate purta si cu pumnul �n mas�. A fost momentul declans�rii competitiei �ntre Guvern si Parlament. Guvernul a declarat c� va satisface solicit�rile transportatorilor printr-o ordonant�. Pe data de 16 septembrie, Senatul voteaz� proiectul de lege viz�nd RCA-ul si-l trimite Camerei Deputatilor, care decide s�-l dezbat� si s�-l aprobe �n regim de urgent� pe 20 septembrie. Dar, surpriz�, pe 19 septembrie apare �n Monitorul Oficial al Rom�niei nr. 273 publicat� Ordonanta Guvernului nr. 54, privind asigurarea obligatorie RCA. Continutul ordonantei este un plagiat �n proportie de 90%, c� tot se poart� plagiatul �n Rom�nia. Ordonanta este o copie �n oglind� a proiectului de lege aflat �n dezbaterea Parlamentului, pe ultimii metri. Gestul Guvernului Ciolos a socat, pare de ne�nteles si reprezint� o premier� �n domeniul legislativ, care �ncalc� grosolan separarea puterilor �n stat. Premiera const� �n faptul c� un proiect de lege dezb�tut �n Parlament este blocat de Guvern printr-o ordonant�. Este apogeul transform�rii Guvernului �n putere legislativ�, c�nd acest atribut este exclusiv al Parlamentului. Nu este numai o �nc�lcare a Constitutiei, dar este si un afront la adresa Parlamentului, aflat �n pragul campaniei electorale pentru alegeri. Gestul Guvernului tehnocrat si apolitic este un puternic semnal politic, dat populatiei preg�tit� pentru alegeri. Semnalul este c� un Guvern f�r� nici o sustinere democratic� este mult mai reprezentativ dec�t un Parlament ales democratic. Aceast� demonstratie de fort� a Guvernului este sustinut� de Presedintie si de PNL. Se vrea ca Dacian Ciolos s� reuseasc� a se impune electoral, pentru a conduce urm�torul guvern. Un guvern politic condus de un posibil independent - solutie d�mbovitean�. Se urm�reste maximizarea rezultatelor �n alegeri ale PNL. �n odiseea noii legislatii RCA este semnificativ ce s-a petrecut �n Parlament, pe 20 septembrie, zi destinat� dezbaterii si aprob�rii proiectului Legii RCA. Aceast� dezbatere a fost blocat� de PNL, prin intermediul Comisiei de Transporturi, dominat� de liberali, care a blocat Raportul de aprobare, plas�ndu-l �n sertar, l�ng� alte proiecte blocate.
ASF a pierdut examenul credibilit�tii
Cu ocazia dezbaterilor publice pe marginea asigur�rilor RCA autoritatea ASF a fost pus� la zid, at�t de transportatori, c�t si de parlamentari. S-a cerut vehement, si de unii, si de altii, demisia lui Misu Negritoiu, presedintele Autorit�tii de Supraveghere Financiar�. Dup� cum ar�tam �n articolul precedent, pe 14 septembrie, ziua �n care Guvernul a aprobat textul Ordonantei nr. 54, �n Camera Deputatilor, la Comisia de Buget finante, a avut loc o dezbatere l�rgit� asupra sistemului de asigur�ri RCA. Au fost audiate trei autorit�ti aflate �n subordinea Parlamentului cu atributii �n tematica aflat� �n dezbatere, respectiv ASF, ANAF si Consiliul Concurentei. Am retinut principalele informatii care au rezultat din dezbatere: 1. Din cauza costului ridicat al daunelor �n perioada 2010-2016, nivelul profitului asigur�torilor din piata RCA a fost redus sau chiar pe pierderi, compens�ndu-se cu asigur�rile pe viat� si pe locuinte. 2. Frecventa daunei a sc�zut de la 11 % �n 2010, la 4,87% �n 2016. 3. ASF nu protejeaz� deopotriv� toti consumatorii RCA, deoarece transportatorii reprezint� doar 20% din consumatori. 4. Sistemul Bonus-Malus aplicat de ASF �n 2016, este aplicat discriminator. S-a ajuns s� se acorde „bonus“ la daune. 5. Presedintele ASF, Mitu Negritoiu, este �n opozitie cu deciziile Consiliului ASF. Exemplu: cazul societ�tii Astra �n care Consiliul ASF a constatat activitate viciat�, presedintele ASF s-a opus si a premiat conducerea Astra. 6. �n cazul Astra, �n prezent exist� conflicte de interese. Administratorul juridic si lichidatorul firmei, fac parte din acelasi grup. 7. �n ASF s-a institutionalizat un abuz. Orice daun� mai mare de 100.000 euro este din start considerat� tentativ� de fraud�, fiind preluat� de Biroul de Antifraud� din Asigur�ri (BAFA). 8. Cererile de introducere �n faliment al societ�tilor Astra si Carpatica nu au fost supuse dezbaterii si aviz�rii de c�tre Parlament. Existau si alte c�i de rezolvare a situatiei acestor dou� societ�ti �n afar� de calea extrem� a falimentului. 9. Transportatorii rom�ni sunt dezavantajati de preturile mari RCA, �n timp ce transportatorii multinationalelor sunt avantajati, pentru acestia neoper�ndu-se major�rile respective. 10. ASF a tolerat aplicarea unor preturi de dumping la politele RCA, de c�tre unele societ�ti de asigur�ri, �mping�ndu-le implicit la faliment. Pe termen scurt, aceste societ�ti si-au crescut veniturile din v�nzarea politelor RCA, dar si ASF a beneficiat de prime crescute. 11. Accidentul �l face soferul. �n cazul soferului care nu are �n proprietate vehiculul, acesta nu are nici o r�spundere �n cazul acord�rii malusului. 12. Mitu Negritoiu nu este de acord cu �nfiintarea unei societ�ti de asigurare RCA cu capital de stat. Acesta consider� c� si cele opt societ�ti existente sunt prea multe, trei fiind suficiente. 13. �n piata asigur�rilor RCA, brokerii s-au comasat, m�rind presiunea asupra societ�tilor de asigur�ri, pentru a �ncasa comisioane. 14. Doar 85% din valoarea daunelor sunt pl�tite de c�tre asigur�tori. 15.Consiliul Concurentei ar trebui s� ancheteze dac� �ntre asigur�tori si ASF nu s-a realizat un cartel. 16. �n Camera Deputatilor, proiectul de lege aprobat de Senat s� fie discutat simultan cu ordonanta aprobat� de Guvern. 17. Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, a informat c� nu s-au activat prevederile privind �nghetarea tarifelor RCA, deoarece procedura de activare este extrem de greoaie. �n schimb, stabilirea unui pret al politei RCA de c�tre stat este periculoas�. 18. Din cele opt societ�ti de asigur�ri existente �n prezent, cinci sunt cu capital privat majoritar str�in si trei cu capital privat majoritar rom�nesc. 19. Nu este de competenta ASF s� blocheze preturile RCA si nici s� stabileasc� preturi de referint�. 20. Conform concluziilor unei analize ample efectuatede ASF, rezult� c� societ�tile de asigur�ri nu au motive justificate s� creasc� tarifele RCA. 21. Desi initial s-a opus, ASF a acceptat luarea �n considerare a bazei de date CEDAM, �n evaluarea cotelor bonus-malus. 22. S-a solicitat demisia presedintelui Misu Negritoiu. 23. Negritoiu �si asum� �ntreaga responsabilitate asupra disfunctionalit�tilor reale semnalate. Decizia de analiz� asupra activit�tii ASF si asupra schimb�rii presedintelui este de competenta exclusiv� a Parlamentului. Ca o concluzie care se impune, piata asigur�rilor RCA este o piat� r�vnit� de multi interesati printre care se remarc� asigur�torii si unit�tile service auto. �n aceast� piat�, asiguratul are vocatie de victim�. Scandalul politelor RCA este folosit si ca pretext de c�tre unele grupuri de interese, pentru a pune m�na pe conducerea ASF, institutie puternic ancorat�, conform legii, �n domeniul financiar. Ordonanta Guvernului nr. 54/2016 nu rezolv�, nici pe departe, toate problemele existente �n domeniul asigur�rilor RCA. �n prezent, se lucreaz� �n Parlament la finalizarea proiectului de lege blocat, prin care se impun modific�rile necesare ale Ordonantei 54, care va fi abrogat�.
Aceasta, dac� PNL nu se opune.
|