E r�zboi pe „ap�“! C�t ne-o mai costa?
• nemtenii pl�tesc ap� scump pentru c� Apa Serv are de rambursat credite • 30% din reteaua de distributie este �nvechit�, iar gestionarea n�molului reprezint� o cheltuial� enorm� • dac� ar exista interes din partea factorului politic, toate aceste probleme ar putea fi rezolvate • Pretul apei �n Neamt reprezint� un subiect amplu dezb�tut. De la politicieni care au sustinut c� �ncearc� s� scad� pretul, p�n� la „specialisti“ care au afirmat c� e imposibil. Ca de obicei, adev�rul este undeva la mijloc. Concluzia unei analize simple, pornind de la motivele „tehnice“ pentru care pretul e mare si v�z�nd si solutiile ce ar putea fi adoptate, este c� r�zboiul pentru „acapararea“ Apa Serv e principalul motiv pentru care nemtenii pl�tesc si vor pl�ti scump apa. Astfel, reprezentantii companiei, solicitati s� explice de ce ne ustur� at�t de mult la buzunare utilitatea cea de toate zilele au oferit �n rezumat trei motive. Primul: creditele pe care firma le-a contractat pentru a atrage fonduri europene. Aproape 15 milioane de euro. „Costul“ lor se reg�seste �n pretul apei. Ar fi fost alt� solutie? �mprumutul s� fie realizat de c�tre CJ Neamt, iar costul lui s� nu greveze cet�teanul simplu care bea o can� de ap�. Ar fi �nsemnat, spun specialistii, o reducere a pretului cu cel putin 50 de b�nuti. O fi mult, o fi putin, cert este c� ar fi fost o reducere. Politicienii nu au dorit acest lucru si s-a ajuns �n situatia ca pretul apei s� fie calculat dup� o formul� european�. Poate s� par� o glum�, �ns� costul efectiv nu e dat de cantitatea total� de ap� furnizat� versus cheltuieli, dup� cum ar fi normal, ci de o formul� de calcul ce te las� ca la dentist, venit� dinspre Europa. C�teva preciz�ri ar fi de f�cut. Ca �n multe alte cazuri, f�r� s� fim �ntrebati de nimeni, am fost obligati s� suport�m din buzunarele aproape sau chiar goale costul pip�rat al asa-zisei „europeniz�ri“.
Nimeni nu ne-a spus acest lucru �nainte de a lua banii europeni, ba chiar s-au pl�tit fonduri consistente pentru a fi p�c�liti prin campanii publicitare ce ziceau ce bine o s� ne fie. �n fapt, mesajul e relativ simplu: „Vrem bani europeni, suport�m preturi pip�rate. Poate c� mesajul ar fi fost mai putin arogant dac� ar fi venit nu de la oamenii politici ci de la niste directori la o fabric�... de masini de lux. Adic�, vrei lux, pl�testi! Dar nu e lux. Compania vinde ap�. Iar nemteanul de r�nd e „consumator captiv“. Adic� n-are de ales. Trebuie s� bea ap�, c� asa a dat Dumnezeu si trebuie s� o pl�teasc� scump, c� asa au hot�r�t pentru el altii. Europenii si-au f�cut formul� de calcul pentru cost dup� „chipul si asem�narea“ propriilor salarii, dar �ntrebarea este de ce politicenii rom�ni au acceptat-o? �n context se vorbeste foarte mult despre protectie social�. Tradus si aplicat la caz, s� st�m cu m�na �ntins� s� primim poman� ca s� ne permitem s� pl�tim apa. Consider�m c� �n acest contex protectie social� e un termen chiar jignitor pentru rom�nul de r�nd care munceste pe un salariu mediu, dar din cauza pretului la ap� (dar si la gaz, curent electric etc) s-ar putea s� nu mai aib� bani pentru educatia copilului, plata ratelor la banc� si alte angarale. S�-si condamne copiii la ignorant� si la a tr�i pe str�zi. Pentru c� l-au „europenizat“ unii f�r� s�-i spun� care s�nt costurile. Si f�r� s� aib� �n mod real o modalitate de a-si exprima optiunea. De fapt nu cred c� mai s�nt rom�ni c�rora s� nu le fie clar cum e cu europenizarea asta mioritic�. Ne-au condamnat unii, aroganti si �mbog�titi pe spinarea noastr�, s� tr�im cu preturi europene, dar cu venituri mult sub media european�. Si ne mai mir�m c� s�ntem s�raci.
N�molul care scumpeste apa
Revenind la explicatiile reprezentantilor Apa Serv privind pretul apei, am mai retinut c� un alt motiv pentru care e scump �l reprezint� faptul c� 30% din retea are durata de viat� dep�sit� si trebuie �nlocuit�. De c�tre cine? Reprezentantii firmei spun c� ei nu s�nt proprietari pe conducte si nici nu mai au resurse financiare, pe motiv de credite amintite, si arat� cu degetul spre CJ. Proprietar al retelei, dar si �n „gaur� financiar�“ sau altfel spus cu un grad de �ndatorare ce nu-i permite astfel de investitii. Sigur c� europenii nu dau bani dec�t pentru extinderea retelei si nu pentru reabilitarea celei uzate. Si aici ar fi de f�cut o precizare: factorul politic ar trebui s�-si asume aceast� investitie. M�car etapizat. Anual, se cheltuie multi bani de la CJ pe proiecte si investitii cel putin discutabile. Ei ar putea fi redirectionati spre reabilitarea unei p�rti, oric�t de mici, a unei retele de furnizare a apei care si-a tr�it de mult traiul. Mai ales c� �n lipsa unei astfel de investitii pierderile �n retea vor fi �n continuare enorme si pretul apei va continua s� fie mare. Ca s� nu mai spunem c� s�ntem �n situatia unui „gospodar“ care �si pune cismea �n curte (se extinde), dar are teava spart� �n baie si buc�t�rie. Un al treilea motiv pentru care pl�tim scump apa vine de la... n�mol. Rezultat din procesul de epurare al apelor uzate. Iar cheltuielile cu gestionarea lui reprezint� jum�tate din cheltuielile de exploatare. Ar fi solutii? Ar fi, dar tot la CJ. Un proiect cu bani europeni pentru ca n�molul s� fie transformat �n energie. Dac� proiectul ar fi accesat de Apa Serv, spune directorul Ionut Dughir, doar 70% din bani ar fi nerambursabili, dac� ar fi accesat de CJ, 98% ar fi nerambursabili. Diferenta este clar�. La fel de clar� si indiferenta factorului politic pentru acest subiect. Concluzia? Apa r�m�ne la fel de scump� si, �n perspectiva atragerii unor noi fonduri europene, are mari sanse s� se scumpeasc�.
Pericolul electoral
Un lucru este clar �n acest context: r�zboiul ce se poart� de c�teva luni pentru „control“ la Apa Serv face ca aceste solutii pentru ieftinirea apei s� nu poat� fi adoptate. Si mai exist� un pericol, spun sursele noastre: factorul politic, dac� va prelua Apa Serv, ar putea s� ia decizia s� ieftineasc� „artificial“ apa. �n scopuri exclusiv electorale. S� c�stige voturi, respectiv alegerile. Apoi s� uite de investitiile ce ar face aceast� ieftinire sustenabil�. Situatie �n care, dup� alegeri, pretul ar reveni si mai mare sau ar exista pericolul ca Apa Serv s� pl�teasc� „oalele europene“ sparte. Ceea ce ar putea duce chiar la un faliment. Si o preluare. De c�tre europeni eventual. C� �ntelegem c� olandezii, francezii, abia asteapt� o asa oportunitate: o companie de ap� falimentat� si v�ndut� la pret de fier vechi pentru c� politicienii s-au b�tut pe ea p�n� au omor�t-o.
|