S-a dus un om...

Urcarea la stele a profesorului bicďż˝jean Traian Stanciu, ďż˝n urmďż˝ cu o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, a trecut aproape neobservatďż˝. Considerďż˝m cďż˝ pe nedrept. Deoarece, necunoscutul de lďż˝ngďż˝ noi a cunoscut si a fost cunoscut de multe generatii de elevi si de multe generatii de pionieri pe care i-a condus ďż˝n tabere sau ďż˝n „Asaltul Carpatilor“. A fost omul cunoscut de semenii sďż˝i, care veneau la el pentru un desen pe o firmďż˝, pe o cruce, pentru a repara un ceas sau un aparat de fotografiat. Cunoscut de oamenii Bibliotecii Bicaz unde poposea zilnic si participa cu tot entuziasmul unei vďż˝rste la toate actiunile culturale. La realizarea volumului „Caietele orasului mďż˝rii dintre munti“, lansat la 15 iunie 2016, a contribuit cu un studiu despre statuile lui Mihai Eminescu din ďż˝ntreaga lume, insistďż˝nd, firesc, pe cea din fata bibliotecii. De altfel, ultimii sďż˝i ani, din punct de vedere cultural i-a dedicat Bibliotecii Bicaz. ďż˝n 2011, a fost desenatorul volumelor dedicate celor 400 de ani de existentďż˝ a orasului, a banerelor, pliantelor si mapelor. Era ilustratorul revistelor „Piatra Corbului“ si „Revista Valea Muntelui“, publicďż˝nd si articole de artďż˝. A realizat apoi ilustratiile (peste 100 de desene color) pentru antologia „Legende, mituri si povesti la muntele Ceahlďż˝u“ din 2013, sprijinind, de asemenea, ilustratia pentru manualul de istorie optional „Legendďż˝, istorie si traditie ďż˝n muntii Neamtului“, folosit ďż˝n 11 scoli de pe Valea Bistritei. ďż˝n 2014, a ilustrat volumul „Ghidul excursiilor montane“ apďż˝rut la Editura Universitarďż˝ din Bucuresti, iar ďż˝n 2015 a ďż˝nceput sďż˝ deseneze pentru manualul „Notiuni de geografie, ecologie si protectia naturii“ ce va apďż˝rea anul acesta tot la Editura Universitarďż˝ din Bucuresti. A realizat peste 50 de desene color, mai avea ďż˝n lucru vreo 20 care sďż˝ ďż˝nfďż˝tiseze parcurile naturale nemtene...
S-a nďż˝scut ďż˝n decembrie 1941, ďż˝n plin rďż˝zboi mondial, cu o Romďż˝nie ce lupta pe frontul de est ďż˝mpotriva Rusiei sovietice. Tatďż˝l sďż˝u a murit ďż˝n rďż˝zboi, nu a apucat sďż˝-si creascďż˝ copiii, o fatďż˝ mai mare si bďż˝iatul abia apďż˝rut pe lume. I-a crescut ďż˝nsďż˝ mama lor, vďż˝duvďż˝ de rďż˝zboi care nu s-a mai cďż˝sďż˝torit, dedicďż˝ndu-se copiilor. A aflat peste ani cďż˝ tatďż˝l sďż˝u nu se va mai ďż˝ntoarce niciodatďż˝ si a devenit mai retras, mai interiorizat, cďż˝ci, dupďż˝ cum povestea, n-avea cine sďż˝-l apere, el nu putea zice la fel ca ceilalti copii: „Las' cďż˝ vine tata si vezi tu ce-ti face el...!“ La ďż˝nceput, viitorul profesor si surorile sale, au locuit ďż˝ntr-o mansardďż˝ a Liceului de Fete Calistrat Hogas prin grija nasei sale, doamna Popovici, pďż˝nďż˝ la nationalizare. Traiul a fost greu, dar a fost ďż˝n preajma unor oameni de seamďż˝: Sidonia Hogas, Panaite Popovici si nu ďż˝n ultimul rďż˝nd, generalul Dumitru Coroamďż˝, aflat ďż˝nsďż˝ ďż˝n ultimele sale luni de viatďż˝. Alďż˝turi de fiica generalului a ďż˝nceput sďż˝ deseneze, chiar generalul apreciindu-l, e drept cďż˝ prin semne, nemaiputďż˝nd vorbi. ďż˝n cursurile primare si apoi ďż˝n cele gimnaziale s-a remarcat ďż˝n domeniul artistic si nu a mirat pe nimeni cďż˝nd a ajuns bursier la arte la Iasi si participarea cu succes la un concurs national de picturďż˝ i-a permis accederea la Universitatea din Iasi la sectia arte. Un ďż˝ndrďż˝gostit de Ceahlďż˝u nu putea sta departe de munte, desi fiind printre primii absolventi putea alege aproape orice din tarďż˝. A ales o scoalďż˝ la poalele Pionului, Tarcďż˝ul, o scoalďż˝ generalďż˝, dorind sďż˝ ďż˝nceapďż˝ cu cei mici initierea ďż˝n tainele desenului. S-a implicat ďż˝n actiunile de atunci ale pionierilor si era foarte mďż˝ndru cďż˝ ďż˝mpreunďż˝ cu elevii din regiune a participat la „Asaltul Carpatilor“, definind si marcďż˝nd traseele muntelui Ceahlďż˝u. A fost un iscusit fotograf si mďż˝rturie stau albumele acestor actiuni pionieresti care ar trebui sďż˝ stea la loc de cinste la biblioteca din Bicaz. Fiii i-au mostenit talentul, Ovidiu Stanciu fiind un pictor si un caricaturist de mare valoare, care a rďż˝mas ďż˝n memoria publicului prin participarea la „Cronica Cďż˝rcotasilor“, ďż˝n perioada de ďż˝nceput. Bicazul i-a recunoscut meritele: a devenit „Cetďż˝tean de Onoare“, ďż˝ntr-o festivitate prilejuitďż˝ de zilele orasului. Rďż˝mďż˝n ďż˝n urma sa sute de desene, de picturi, schite si crochiuri, sculpturi. Semnatarul acestor rďż˝nduri a fost beneficiarul talentului domnului profesor: desene pentru coperti de cďż˝rti, picturi pe lemn, schitele miniaturale ale mďż˝nďż˝stirilor si schiturilor nemtene imortalizate ďż˝n cďż˝rti postale, desenele pentru legende, peste 100 si nu numai. Prima expozitie care va avea loc la Muzeul de Istorie si Etnografie din Grinties ďż˝i va fi dedicatďż˝: am pregďż˝tit 150 de desene ale domnului profesor - o micďż˝ dovadďż˝ de pretuire, de neuitare...