�ntre modestie si exuberant�
C�ndva, �n adolescent�, mi-as fi dorit s� fiu prezent la concertul organizat de marele Pablo Casals, care num�ra optzeci (nu, nu este greseal�) de violoncele. Si pentru c�, la vremea acea, mijloacele audio-vizuale erau limitate, realizam doar cu ochii mintii ce era acolo.
Iat� c� Vacantele Muzicale ne-au prilejuit o auditie rarisim�, a unei formatii de trei/ patru fagoturi, sugestiv numit� Fagotissimo, adic� fagotul la cel mai �nalt nivel. Eram curios de numa', cum ar zice ardeleanul: oare cum or s� sune patru fagoti (se spune si asa) la un loc, c�nd este vorba de un instrument mai putin obisnuit, greu, cu timbru nazal, usor ciudat si melancolic, uneori comparat cu glasul g�stii, care diversific� sonorit�tile orchestrei simfonice, dar este rar �nt�lnit ca instrument solitar. Astept�rile mi-au fost pe deplin �mplinite. Trio/cuartetul s-a dovedit profesionist p�n� la am�nunt, conlucrarea instrumentelor a fost la ea acas�, f�r� disonante, asprimi si sincope sup�r�toare, �ntr-un repertoriu reprezentativ, predominant baroc. Si pentru c� am folosit acest ultim termen, amintesc c� acest curent, manifestat nu numai �n arte, ci si �n constructii sau alte domenii, a apartinut secolelor XVII-XVIII, dar s-a extins p�n� �n zilele noastre si a �nsemnat diversificarea remarcabil� a modalit�tilor de expresie, cu ornamentatii bogate, corespunz�nd ingeniozit�tii si diversit�tii personalit�tii omenesti. �n muzic�, curentul a fost slujit de titanii si patriarhii ei (Bach, Vivaldi, Haendel, Scarlatti si multi altii), a dus la aparitia operei, oratoriului, concertului, sonatei si a altor forme muzicale, a marilor ansambluri orchestrale si chiar a unor aspecte formale precum notatia si termenii muzicali, conceptele muzicale.
Fagotissimo ne-a dovedit c� muzica bun� se poate face cu orice instrument, mai importante fiind st�p�nirea instrumentului, coeziunea si conlucrarea cu celelalte piese. Mai subliniem, �n mod particular, tinuta grupului de artisti si, mai ales, modestia care a marcat �ntreaga prestatie.
*
Sincer s� fiu, mi-as fi dorit mai mult de la spectacolul de la Curtea Domneasc�. Anuntat ca „sear� de jazz“ sau si mai si, ca o sear� de folclor cu nuante de jazz, evenimentul ridica unele semne de �ntrebare: jazzul este, prin excelent�, muzica improvizatiei. Se si spune c� el nu se c�nt� dup� partituri, fiindc� n-ar mai fi jazz si c� aceeasi pies� ascultat� ast�zi nu este aceeasi cu varianta de ieri. Genul nu este agreat de orice ureche, iar dac� e vorba de jazz vocal, mai complicat dec�t cel instrumental, e si mai greu. Istoria nu abund� �n nume sonore si nu-mi vin �n minte dec�t Ella Fitzegerald, Louis Armstrong si rom�nca Aura Urziceanu, si ea scolit� �n America. Nu pun la �ndoial� talentul, timbrul, forta, registrul vocal si exuberanta, ingeniozitatea artistei, experienta scenic� si concertistic� a sa. Dar a riscat cu un spectacol „all inclusive“, adic� cu de toate: evocare a iubirii filiale si a locurilor de bastin�, admirabil� �n esenta ei, si lansare de album si ofert� de tricouri inscriptionate cu versuri originale si intime si altele, dup� cum din capul locului mi se pare riscant s� vrei s� tesi un covor de jazz pe urzeal� de folclor sau invers. Concet�teana noastr� poate fi la fel de valoroas� si �n folclor sau muzic� popular� ca si �n jazz, dar nu la gr�mad�. C� se poate c�nta cu viola �n pozitie de violoncel sau c� poti suplini valoarea cu explicatii usor ezitante, nu �nseamn� prea mult. Am �ncercat sentimentul c� ceea ce a lipsit �ntregului, a fost un impresar ferm, de valoare, capabil s� separe apele si, mai ales, s� potoleasc� valurile, uneori prea mari. Altfel, Vacantele Muzicale �si dovedesc perenitatea, rolul si importanta �n viata urbei si a oamenilor care le-au consacrat. Nu pot �ncheia f�r� s� amintesc celor care vor s� aud� c� aceast� manifestare nu a fost conceput� si initiat� ca un festival oarecare de muzic�, ci ca practic� de var� a studentilor de conservator, ceea ce �nsemna lectii si demonstratii de teorie muzical�, de interpretare, de contrapunct, de dirijat si at�tea alte elemente care tin de formarea unor muzicieni adev�rati. Vacantele Muzicale la Piatra Neamt trebuie redevin�, s�-si recapete caracterul initial, fiindc� este vorba nu numai de maxim� utilitate pentru instructia muzical�, ci si de un unicat la care trebuie s� tinem.
|