Trenul mortii, au trecut 75 de ani
• ambasadorul Tamar Samash nu a fost prezent, cum se anuntase, la comemorarea victimelor din Trenul Mortii • evenimentul a fost tinut oricum, al�turi de reprezentantii evreilor din Iasi sau Bucuresti si autorit�tile publice locale • au fost momente emotionante, de evocare a crimelor de acum 75 de ani • gropile comune din Cimitirul Evreiesc Roman, cu 413 victime, stau m�rturie atrocit�tilor comise de nazisti • Ambasadorul Statului Israel �n Rom�nia, Tamar Samash, a contramandat �n ultimul moment prezenta la Roman, programat� �n cursul zilei de marti, 28 iunie, din motive neprecizate, aceasta fiind asteptat� s� participe la comemorarea a 75 de ani de la Pogromul din Iasi, ale c�rui sute de victime s�nt �nhumate �n gropile comune din Cimitirul Evreiesc. Evenimentul fusese stabilit pentru ora 15, �ns� abia �n jurul orei 17 a fost clar c� �naltul diplomat nu va mai trece prin municipiul de la malul Moldovei, astfel �nc�t totul a fost reorganizat pe moment. Iancu Wexler, presedintele Comunit�tii Evreiesti din Roman, al�turi de primarul Laurentiu Leoreanu, i-au avut al�turi pe Paul Schwartz, vicepresedintele Federatiei Comunit�tilor Evreiesti din Rom�nia si Ghiltman Abraham, presedintele Comunit�tii Evreiesti din Iasi, precum si alti reprezentanti ai cultului mozaic. Acestia au evocat, la monumentul de l�ng� gropile comune, unde s�nt 413 victime, din care 53 date jos �n Gara Roman si 360 deshumate din Iugani, comuna Mircesti, atrocit�tile de la finele lunii iunie 1941. Cei 360 fuseser� aruncati �n prip� �n niste gropi comune s�pate l�ng� drumul spre Pascani, ulterior, dat fiind faptul c� exact l�ng� morm�ntul improvizat trecea magistrala de ap� de la Timisesti, fiind luat� decizia aducerii lor la Roman. Cu acest prilej, primarul Leoreanu a evocat si experienta proprie a vizit�rii unui fost lag�r nazist. „S�ntem prezenti aici, la un moment de comemorare pentru lucruri triste despre care s-a vorbit. Ele reflect� nenorociri care s-au �nt�mplat �n timpul celui de-al doilea R�zboi Mondial si iat� c�, la Roman, au fost momente �n care anumiti oameni s-au putut ridica la nobletea sufleteasc� a unui comportament altruist, patriotic. �n acelasi timp, aceste momente au fost ridicate pe suferint�. Ne bucur�m c� au existat asemenea oameni, dar ne pare r�u c� au fost asemenea momente. Nici animalele nu ar trebui s� fie transportate asa sau s� aib� parte de o asemenea atitudine, din partea oamenilor. Am trecut vara trecut� printr-o exeperient�, �ntr-o excursie pe care am avut-o �n Austria si Germania, c�nd am putut vedea un lag�r din timpul celui de-al doilea R�zboi Mondial, reabilitat prin fonduri europene. La acel moment am avut o revolt� pentru c� se cheltuiesc banii UE pentru a aduce la lumin� locuri care aduc aminte de asemenea groz�vii. L-am vizitat si, �mpreun� cu prietenii care m� �nsoteau, ne-am trezit la un moment dat c� avem lacrimi pe obraji, prin ceea ce am v�zut, imagini care ilustrau exact ceea ce s-a �nt�mplat. Ulterior, mi-am dat seama c� acea reabilitare este de bun augur. Intrarea era liber� si erau grupuri �ntregi ce veneau si vedeau. Am zis da, trebuia f�cut� cheltuiala pentru a scoate la iveal� un loc al terorii, al mortii, pentru ca astfel de lucruri s� nu se mai repete. Si aici, la Roman, comemor�m un asemenea eveniment, care a adus mult� tristete �n sufletul oricui, evreu sau nu. Nu putem dec�t s� ne plec�m fruntile si s� fim solidari cu cei slabi, care au suferit, au fost n�p�stuiti si s� fim o voce puternic�, cu o atitudine pragmatic�, s� sprijinim orice initiativ� ca astfel de lucruri s� nu se mai repete. Evoc�m un moment, cu p�rere de r�u pentru faptele care s-au produs“, a rostit primarul Laurentiu Leoreanu.
Spre aducere aminte
„Aici se odihnesc oseminte de martiri ai obstii din Iasi care au fost ucisi �n Trenul Mortii �n timpul Pogromului fascist din zilele de 29-30 iunie si 1 iulie 1941. Binecuv�ntat� fie memoria lor sf�nt�“, st� scris pe monumentul din Cimitirul Evreiesc Roman, l�ng� cele dou� gropi comune. Profesorul Iancu Wexler a evocat acele momente, din vara anului 1941, aduc�nd la cunostinta comunit�tii aspecte mai putin stiute. Comunitatea romascan�, prin eroina sa, Viorica Agarici, au scris o fil� de umanitate �n timpul Holocaustului. „Este un moment de comemorare a victimelor Holocaustului, �n spet� a evreilor ieseni din Trenul Mortii, care se �ndrepta spre lag�rul de la C�l�rasi. Cei morti au fost debarcati �nt�i la Podul Iloaei, dup� aceea la T�rgu Frumos, �nainte de Roman, la Mircesti - Iugani si S�b�oani si apoi la Roman. Al doilea R�zboi Mondial a adus norii negri si asupra zonei noastre iar evreii au avut foarte mult de suferit. Perioada este numit� Holocaust - ardere total�, nimicire total�. La Roman nu am avut Pogrom, dar au existat toate componentele notiunii de Holocaust. Foarte multi evrei au fost trimisi �n Transnistria, toti b�rbatii apti au fost dusi �n detasamente de munc� obligatorii. Cei r�masi au fost obligati s� poarte Steaua lui David, galben�, pe fond negru c�nd erau �n trecere prin oras. Evreii au fost dati afar� din institutii, iar copiii din scoli. Cu toate acestea, au fost oameni de omenie, care ne-au ajutat“, a relatat profesorul Iancu Wexler. �n 3 iulie 1941, Trenul Mortii, pornit de la Iasi, a ajuns �n Gara Roman. Presedintele Comunit�tii Evreiesti din Roman a povestit, cit�ndu-i pe supravietuitorii momentului, c� erau vremuri groaznice, cu temperaturi foarte mari, evreii fiind �nghesuiti c�te 120 �ntr-un vagon �n care abia-abia aveau aer, pentru c� si ferestruicile erau �nchise. „Se auzeau gemete si, atunci, presedinta Comitetului de Cruce Rosie, doamna Viorica Agarici, nu s-a l�sat p�n� ce nu a intervenit si a obtinut decizia ca vagoanele s� fie deschise, mortii s� fie dati jos iar cei vii s� fie sp�lati, hr�niti si hidratati. Comunitatea a fost informat� si imediat a adus alimente, �mbr�c�minte si medicamente. Fapta Vioric�i Agarici a r�mas cunoscut�, iar cei din Trenul Mortii care au supravietuit au povestit-o ulterior. Statul Israel i-a acordat acesteia �naltul titlu de Drept al Popoarelor, iar municipalitatea romascan� a declarat-o cet�tean de onoare. Imediat dup� r�zboi, aceasta, la r�ndul ei, a avut de suferit. Fiind intr-o familie boiereasc�, i-a fost luat� averea si i-a fost stabilit domiciliu fortat. Copiii i-au fost arestati ca fii de boieri, mai ales c� lucrau prin ambasade. Atunci a intervenit comunitatea evreiasc�, fiindu-i stabilit� o pensie viager�, pentru c� nu avea din ce s� tr�iasc�. S-a stins la Bucuresti, fiind �nmorm�ntat� tot de federatia comunit�tilor noastre �n Cimitirul Bellu Ortodox“, a mai amintit presedintele Comunit�tii Evreiesti Roman.
|