Terorism pedagogic �ntr-un cuib de viespi

Mai ced�m odat�, cu indiferent�, Basarabia?

Sintagma din titlu n-are nimic comun cu frica de teroristi. Of-ul meu este legat de educatie si vizeazďż˝, ďż˝n mod special, labilitatea viziunilor si a actiunilor de apropiere a celor douďż˝ maluri de Prut. Basarabeanul din mine a simtit un soi de teroare intelectualďż˝, cďż˝nd o bunďż˝ parte din colectivul pedagogic de la scoala Z, ďż˝n frunte cu directorul, m-au fďż˝cut sďż˝-mi fie teamďż˝ sďż˝ spun altceva elevilor, decďż˝t ďż˝ngďż˝duie rutina pseudopedagogicďż˝. N-am de gďż˝nd sďż˝ mďż˝ rďż˝zbun pe nimeni, doar sďż˝ reiterez: indiferenta romďż˝neascďż˝ este cea mai periculoasďż˝ piedicďż˝ ďż˝n calea reďż˝ntregirii neamului. Astďż˝zi, ca si acum un veac, o bunďż˝ parte din intelighentia noastrďż˝, ca sďż˝ nu acuz doar tďż˝ranul manipulat, interpreteazďż˝ pe dos conceptul de „REďż˝NTREGIRE“. Nu vďż˝d ďż˝n el idealul suprem, dacďż˝ folosim un pleonasm. Printre individualistii indiferenti se ďż˝nscrie, cu regret, si marea armatďż˝ de educatori. Tocmai asta m-a ďż˝ndepďż˝rtat de scoala de dincolo si de metodica sovieticďż˝ de predare. Am ďż˝mbrďż˝tisat publicistica pentru o lungďż˝ perioadďż˝ de timp. ďż˝nsďż˝, dupďż˝ stabilirea ďż˝n tarďż˝, am fost nevoit sďż˝ revin la catedrďż˝. Am sustinut un doctorat ďż˝n filologie si am predat romďż˝na pďż˝nďż˝ la pensionare. Nu-i atďż˝t de greu de ďż˝nteles ce m-a ďż˝mpins acum, ďż˝n prag de 70, sďż˝ fac naveta. Nu doar suplimentul bďż˝nesc la pensia de 960 lei. Ci si o ultimďż˝ tentativďż˝ de a ďż˝nsďż˝nďż˝tosi, pe cďż˝t mďż˝ duce capul, populatia scolarďż˝ de la tarďż˝, tot mai stresatďż˝. Dar, ironia sortii, scoala Z, atractivďż˝ si modernďż˝, ca fatadďż˝, s-a dovedit a fi abrutizantďż˝ ca mediu didactic. Aici, ranchiuna nedomolitďż˝ si invidia infantilďż˝ au devenit mďż˝rci ďż˝nregistrate. Dupďż˝ prima sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ de activitate, m-a chemat la cabinet dl. director si mi-a soptit, „colegial“: „Ai dat-o ďż˝n barďż˝ cu supinul, nene. Mi s-au plďż˝ns douďż˝ mďż˝mici, care tin drumul spre inspectorat cu jalba-n protap“. Asta da vatrďż˝ de civilizatie lingvisticďż˝, mi-am zis, bucuros cďż˝ pďż˝rintii se implicďż˝. Cďż˝nd colo „mďż˝mica cu spinul, nu cu supinul“ s-a dovedit a fi chiar colega de romďż˝nďż˝, profund nemultumitďż˝ de prezenta unui pďż˝rlit de basarabean, care i-a sterpelit niste ore ďż˝n plus. Ceilalti dascďż˝li, din spirit de echipďż˝, m-au tratat si ei ca pe un intrus periculos, cďż˝utďż˝nd, asiduu, mďż˝suri punitive. Unii aveau aere, altii ďż˝si dďż˝deau aere. Fiecare dupďż˝ tupeu. Aveam senzatia cďż˝ am nimerit ďż˝ntr-un cuib de viespi, care trebuie pďż˝rďż˝sit cďż˝t mai repede cu putintďż˝. ďż˝nsďż˝ „experimentatul“ director, de frica suspusilor de la inspectorat, m-a ďż˝ndemnat, „diplomatic“, sďż˝ mai rďż˝mďż˝n. Am acceptat ďż˝n ideea cďż˝ personalitatea-i de veteran ďż˝n ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt va aplana teroarea misticďż˝ a „viespilor“ nepotolite. Dar, de unde... Datul la gioale cu metode perverse s-a ďż˝ntetit. Mai ales dupďż˝ nesďż˝buinta mea de a le cere pďż˝rerea pe marginea unui articol semnat de mine si publicat ďż˝n „Monitorul de Neamt“, cu titlul: „Va fi Basarabia a Europei sau a lui Putin“. Profesorul de istorie a citit doar titlul, pentru a emite o sentintďż˝ categoricďż˝ ďż˝n avantajul rusilor si ďż˝n defavoarea reďż˝ntregirii. Iar „coleguta“ de romďż˝nďż˝ nici n-a catadixit sďż˝-si oboseascďż˝ ochii cu aiurelile unioniste ale pribeagului de dincolo de Prut: „Astea nu tin de curriculďż˝...“ Sic! Nu m-a mirat o astfel de atitudine lasďż˝. Am ďż˝ntďż˝lnit si-n Piatra destui „elitisti“, care o fac pe Oracolul din Delphi sau pe vrďż˝jitoarea din Dďż˝mďż˝roaia: „Putin n-o sďż˝ ni-o ierte!“. Ce si de ce sďż˝ vďż˝ ierte? O fi Putin ďż˝ngerul pďż˝zitor al rusilor ďż˝ndoctrinati, rďż˝zboinici si mistici, dar nu-i Dumnezeu. ďż˝n locul previziunilor aiuristice, n-ar fi mai crestineste sďż˝ punem mai vďż˝rtos umďż˝rul si cugetul la opera reďż˝ntregirii neamului? Este important ca scďż˝nteia sďż˝ se producďż˝, simultan, ďż˝n inimile tuturor romďż˝nilor. Indiferent dacďż˝ initiativa (re)unirii porneste de la Orhei, de la Piatra Neamt, sau de la Turda.

„Cu cďż˝t ne cunosteam mai bine, ne ďż˝ntelegeam tot mai rďż˝u“

Dar, sďż˝ revin la „viesparul“ de la scoala Z. Toate ďż˝ncercďż˝rile de a polemiza despre patriotism, despre valorile perene comune, au fost zadarnice. Cu cďż˝t ne cunosteam mai bine, ne ďż˝ntelegeam tot mai rďż˝u. Avďż˝nd la purtďż˝tor acul si punga cu venin, mďż˝ ďż˝ntepau cu o precizie atomicďż˝ sau anatomicďż˝. Interesul de gascďż˝ a umbrit orice manifestare patrioticďż˝, unionistďż˝. ďż˝n scoalďż˝ - fďż˝rďż˝ politicďż˝? Dar limba romďż˝nďż˝ nu este si ea o politicďż˝ nationalďż˝? Poezia „Limba noastrďż˝“, de Alexe Mateevici, este imnul republicutei de peste Prut. Asta le povesteam elevilor, ďż˝n afara programului. Le aminteam de spusele lui Nichita Stďż˝nescu: „Limba romďż˝nďż˝ este Patria mea“, de poezia patrioticďż˝ a lui Vieru, Matcovschi si alti condeieri talentati din Basarabia. Mi-am aprins paie-n cap si cu opinia mea, legatďż˝ de lichidarea inspectoratelor si a tuturor directiilor... fďż˝rďż˝ directie. Niste cďż˝puse birocratice, care nu produc decďż˝t hďż˝rtii. Trebuie, dupďż˝ mine, mutate cheltuielile semnificative ale inspectoratelor ďż˝n salariile celor de la catedrďż˝, ale cďż˝rturarilor si ale patriotilor, care n-au fricďż˝ sďż˝ le vorbeascďż˝ elevilor despre actuala dramďż˝ a mult pďż˝timitului popor, cu douďż˝ state romďż˝nesti, condamnat la sďż˝rďż˝cie fizicďż˝ si spiritualďż˝. N-am de gďż˝nd sďż˝ diminuez cunostintele istoricului de la scoala Z, dar m-a ofensat cu ďż˝ndemnul cďż˝tre breaslďż˝ de a bate ďż˝n retragere. Cel care nu luptďż˝ pentru reďż˝ntregirea neamului este un las. I-am repetat nu doar lui, ci tuturor romďż˝nilor nepďż˝sďż˝tori urmďż˝toarea ďż˝ntrebare gravďż˝: „acceptati altďż˝ capitulare a Basarabiei, fďż˝rďż˝ a trage nici un cartus, ca-n 1940?“. Diplomatul Neagu Djuvara i-a numit boi pe toti „istoricii“, care nu stiu sďż˝ interpreteze cunostintele acumulate, sďż˝ facďż˝ din ele o piramidďż˝. Astďż˝zi, ďż˝n plinďż˝ democratie, ne confruntďż˝m cu alt paradox autohton: agreďż˝m tot soiul de catedrale ale neamurilor, moschee, regi si ďż˝mpďż˝rati ai tiganilor, numai nu pe suveranii care au clďż˝dit Romďż˝nia modernďż˝. Ce fenomen sinistru: sďż˝ ajungi sďż˝-ti fie scďż˝rbďż˝ de regii tďż˝i. Altfel, unde s-au evaporat dascďż˝lii de ďż˝nalt civism, precum neďż˝nfricata regalistďż˝, doamna Vornic de la Husi, care pe vremea „ďż˝mpuscatului“ ďż˝ncepea ora de istorie cu regele si termina cu Romďż˝nia Mare? I-au ďż˝nlocuit smecherii si oportunistii?!
Ultima siretenie a directorului de la Z a fost propunerea, ďż˝n plinďż˝ cancelarie, sďż˝ cedez clasa a VIII-a apetisantei colege, mult mai „profesionistďż˝“ ca mine. Sďż˝ fie, am acceptat, dacďż˝ au de cďż˝stigat copiii.
Dar, pďż˝nďż˝ la urmďż˝, si acest compromis a suferit un esec. Tabďż˝ra ostilďż˝ a pedalat pe varianta expulzďż˝rii mosneagului rebel din cuibusorul lor cald. De parcďż˝ acest coltisor de tarďż˝ ar fi doar proprietatea lor, nu si a mea. ďż˝ntrebarea hamletianďż˝ era cum sďż˝ rezist de unul singur pe cďż˝mpul de bďż˝tďż˝lie? Adolescentii dintr-a VIII-a trecuserďż˝ de partea celei care le era si dirigintďż˝ si care le preda la ora de latinďż˝, tot romďż˝na, dar de alt soi. Nedumerit de (a)normalitatea confruntďż˝rii a doi lingvisti, cu stiluri diferite de tďż˝lmďż˝cire a materiei la aceeasi clasďż˝, am hotďż˝rďż˝t sďż˝ ies din jocul murdar, ďż˝nainte ca stresul sďż˝ mďż˝ rďż˝punďż˝ definitiv. Din cďż˝te am aflat ulterior, gasca a interpretat retragerea mea ca pe o cedare, ca pe o slďż˝biciune de caracter. Eu o interpretez ca pe o rďż˝zbunare prin indiferentďż˝ fatďż˝ de niste rďż˝tďż˝citi si niste rďż˝tďż˝ciri, vreau sďż˝ cred, aparente. Si mai continuu sďż˝ cred, ca un pesimist, iubitor de viatďż˝ si de schimbare, ďż˝n ďż˝mplinirea unui vis profetic: generatia nepotelelor mele, Laura si Delia, ďż˝n tandem cu „noii pasoptisti“, ďż˝ntorsi ďż˝n tarďż˝ de la scolile din strďż˝inďż˝tate, vor reďż˝ntregi neamul romďż˝nesc.