Ocolul Silvic Horia a dat startul s�rb�torii Lunii Plant�rii Arborilor
• Directia Silvic� Neamt, prin ocoalele silvice din teritoriu, preg�teste
din 15 martie o suit� de activit�ti dedicate Lunii Plant�rii Arborilor • Ocolul Silvic Horia a realizat deja dou� actiuni de s�dire a puietilor forestieri • comunitatea trebuie s� se implice �n protejarea p�durilor, resurse de maxim� important� in mentinerea echilibrului ecologic al mediului �nconjur�tor • Luna Plant�rii Arborilor va debuta oficial pe 15 martie, �ns� silvicultorii
nemteni, profit�nd de vremea prietenoas� �nregistrat� la �nceput de
prim�var�, au dat deja startul activit�tilor specifice, �n care �ncearc�
s� angreneze, c�t mai mult, comunit�tile din care fac parte. Ocolul
Silvic Horia a fost �n „pole position“ joi, 10 martie, specialistii de aici
efectu�nd, deja, cea de-a doua actiune de plantare a unor puieti �n
zona de competent�. Fiecare dintre „misiunile“ amintite a vizat
�mp�durirea a c�te 3.000 de metri p�trati de terenuri, joia trecut�, la
initiativa inginerului Dan Toderit�, seful Ocolului silvic Horia, r�spunz�nd prezent at�t elevi de scoal� general�, cadre didactice, politisti dar si reprezentanti ai unor agenti economici. �n jurul orei 9, al�turi de silvicultori, acestia au demarat actiunea de �mp�durire cu salc�m a 3.000 de metri p�trati de pe malul drept al r�ului Siret, �n continuarea luncii de l�ng� satul Lutca, comuna Sagna. Directia Silvic� Neamt, prin Ocolul Silvic Horia, a pus la dispozitie 1.500 de puieti si materialele necesare plant�rii acestora �n bune conditii. De asemenea, s-a implicat cu bun� credint� si omul de afaceri N�stase Cr�ciun, de loc din Sagna, acesta sprijinind p�n� la final buna derulare a activit�tii. „�n mod normal, actiunile pentru Luna Plant�rii Arborilor debuteaz� pe data de 15 a lunii �n curs, �ns� acum vremea ne este prielnic�, iar conditiile pentru plantat extrem de favorabile. Acest gen de actiuni nu s�nt numai �n interesul silvicultorilor, care slujesc �n scopul mentinerii si gospod�ririi p�durilor ci si pentru a s�di �n sufletul fiec�rui cet�tean si al societ�tii, mai ales tinerilor, dragostea fat� de p�dure. Trebuie s� ocrotim padurea si s� dezvolt�m acest simt fat� de natura care ne �nconjoar� si de resursele t�rii noastre. Am venit la Unitatea de Productie 5 Vulp�sesti, pe parcela 150C, cu 1.500 de puieti de
salc�m pentru suprafata de 0,3 hectare, o zon� destul de accesibil�,
un teren mai plan, pentru a putea desf�sura activitatea �n conditii c�t
mai bune“, a precizat inginerul Dan Toderit�.
�mpreun� pentru viitorul p�durilor
Directia Silvic� Neamt va organiza de pe 15 martie numeroase
actiuni de constientizare, mai ales �n scoli dar si activit�ti practice, de
genul celei de pe 10 martie, de l�ng� Roman. Exemple pozitive pentru
comunitate �n vederea Lunii Plant�rii Arborilor au dat, deja, lucr�torii
de la Sectia de Politie Rural� nr. 7 Sagna, cei de la posturile
arondate (G�dinti, St�nita, Doljesti, Boghicea, B�ra, etc.), elevii de la
Scoala Carol I din Cartierul Nicolae B�lcescu si cadre didactice de
aici, al�turi de profesorul Dan Zaharia, directorul institutiei coordonatoare - Liceul Vasile Sav. Fiecare si-a luat �n serios rolul de prieten al p�durii si s-a pus pe treab� cot la cot cu silvicultorii. Totul s-a derulat �ntr-o atmosfer� destins�, dup� ce organizatorii de la Ocolul Silvic Horia le-au prelucrat instructajul de protectie a muncii, cele 0,3 hectare de teren plantat av�nd sanse mari, �n anii care vin, s� se transforme �ntr-o p�durice de toat� frumusetea. „�ncep�nd cu 15 martie, �n conformitate cu Legea 46/2008, Articolul 81, s-a instituit Luna Plant�rii Arborilor. Aceast� suit� de s�rb�tori a ap�rut la noi �ncep�nd din anul 1901, c�nd Ministrul Instructiunii Publice si Cultelor, Spiru Haret, a trimis o circular� la scolile din tar� prin care s-a solicitat ca fiecare elev s� s�deasc� cel putin un pom. Silvicultorul Marin Dr�cea, p�rintele silviculturii moderne, a continuat acest obicei si, �ncep�nd din 1953, aceast� perioad� s-a numit Luna P�durii. �n 2008, denumirea a fost schimbat� �n Luna Plant�rii Arborilor. Av�nd �n vedere aceast� traditie, este de datoria noastr�, a silvicultorilor, de a constientiza publicul si de a urm�ri �ndrumarea si sensibilizarea lui �n leg�tur� cu importanta p�durii �n viata fiec�ruia dintre noi. Ne bucur� faptul c� institutiile au r�spuns prompt, ca de fiecare dat�, ne �ntelegem bine cu toate autorit�tile din zon�, este o actiune care are un r�spuns clar din partea tuturor“, a mai precizat inginerul Dan Toderit�. Seful Ocolului Silvic Horia a subliniat c� p�durea este pl�m�nul verde al planetei si un filtru natural foarte eficient. De asemenea, nu trebuie uitat rolul acesteia, de surs� de material lemnos, foarte important pentru dezvoltarea societ�tii. „P�durea mentine echilibrul natural, este o surs� de hran� pentru om si animale si contribuie la stabilizarea terenurilor. Existenta p�durilor stabilizeaz� clima local�, conserv� calitatea solului, atenueaz� extremele termice, ceea ce se repercuteaz� inclusiv asupra culturilor agricole sau p�sunilor. Efectul benefic al p�durii este constientizat din ce �n ce mai mult , av�nd �n vedere marile defris�ri care s-au produs la nivel mondial. Ele trebuie s� ne �ngrijoreze si s� fim foarte atenti, s� gospod�rim rational si durabil p�durile, pentru a asigura conditii de viat� si s�n�tate pentru generatiile viitoare. Codrul a fost inclusiv ad�post, �n vremuri de restriste, fiind numit pe drept cuv�nt frate cu rom�nul. S� nu uit�m nici de rolul estetic, zonele �mp�durite fiind c�utate de foarte multe persoane pentru relaxare. Acum, �n Luna Plant�rii Arborilor, s�direa puietilor forestieri este foarte important� iar societatea trebuie s� se implice, la fel cum este de dorit ca ea s� participe si la conservarea sau igienizarea p�durilor“, a conchis seful Ocolului Silvic Horia, inginerul Toderit�. �n finalul actiunii, cei mai mici dintre prietenii p�durii au primit c�te o gustare si un suc de la organizatori, toti cei de fat� simtind bucuria de a fi �n natur� si, mai ales, de a face ceva pentru viitorul p�durilor. Dac� Ocolul Silvic Horia a dat startul, urmeaz� ca si celelalte de pe cuprinsul judetului s� organizeze actiuni similare �n perioada urm�toare.
|