Trandafirul albastru
• interviu realizat cu scriitorul Virgil R�zesu • joi, acesta �si va lansa trei c�rti la Biblioteca Kirileanu • Reporter : Stimate domnuleVirgil R�zesu, am aflat c� �n ziua de 3 martie 2016, la ora 17.00, la Biblioteca Judetean� va avea loc o tripl� lansare de carte semnat� de dumneavoastr�. Despre ce este vorba?
Virgil R�zesu: Apropo de sup�rare, nu m� mai num�r printre practicieni, dar de medicina cu care m-am confundat o viat� �ntreag� n-am cum s� m� desprind. Practic, dac� vreti, o medicin� de consiliere, de sfat medical pentru cei care m� solicit�, prieteni ori cunoscuti si o fac cu pl�cere. �n ceea ce priveste c�rtile care vor fi lansate, este vorba de romanul „Vieti paralele“, de „Faraonul“, capodopera lui Boleslaw Prus, �n traducerea mea, ambele tip�rite anul trecut si de „Trandafirul albastru“, ultimul roman (al saselea), de cur�nd iesit de sub tipar. Mai amintesc (tot pentru 2015) „Hipocrate si arta scrisului“, o reusit� antologie a Societ�tii Medicilor Scriitori si Publicisti, pe care am prezentat-o la Bucuresti cu ocazia jubileului de 25 de ani de existent� a societ�tii.
Rep.: �n fiecare din ultimii ani ati oferit cititorilor c�te dou� sau trei titluri noi. Num�rul c�rtilor scrise de dumneavoastr� este impresionant: dou�zeci de c�rti originale, sapte traduceri din literatura universal�, la care se adaug� c�rtile stiintifice, de specialitate, din c�te stiu deosebit de apreciate. Un calcul simplu v� duce spre sapte-opt mii de pagini publicate, ceea ce nu este la �ndem�na oricui. E greu s�-mi �nchipui cum si c�nd ati reusit o asemenea realizare, cu at�t mai elocvent� cu c�t v-ati apucat serios de scris dup� ce v-ati retras de la masa de operatii. Iar dac� m� refer la valoarea scriiturii dumneavoastr� ea nu poate fi pus� la �ndoial� si v� plaseaz� �n aria scriitorilor profesionisti. Ati abordat aproape toate genurile literare, cu exceptia poeziei. Nu ati scris versuri niciodat�?
V.R.: Am scris, desigur, dar nu am publicat. Nu contest o oarecare aplecare spre poezie si facilitatea �n versificare, care mi-ar fi permis s� public c�teva c�rti. Dar am acordat poeziei atributul de art� suprem�, �n care trebuie s� fii foarte aproape de perfectiune.
„Principala mea preocupare nu a fost s�-mi v�d numele pe c�t mai multe coperti de carte“
Rep.: Nu-mi luati �n nume de r�u c� v� �ntreb dac� v-ati pus vreodat� problema evalu�rii operei dumneavoastr� literare? Ce spune critica? Cum v� consider� ? Unde v� plaseaz� �n r�ndul celorlalti scriitori, membri sau nu ai Uniunii Scriitorilor ?
V.R.: Stimate domn, �ntreb�rile dumneavoastr� sunt sau naive ori rizibile. Credeti c� exist pentru critica de dincolo de limitele urbei sau ale judetului? Cine poate avea acces la critica literar� pertinent� si cu un cuv�nt de spus? De ce si-ar bate capul cu un oarecine? Cum i-ar sta ei s� descopere o oper� bine conturat� si s-o promoveze? Cu sigurant� c� nu figurez ca scriitor dec�t pentru cei apropiati mie. Nu ascund �ncerc�rile mele esuate de a p�trunde �n Uniunea Scriitorilor, chiar dac� statutul onorabilei institutii exclude discrimin�rile de orice tip si pune conditia public�rii a dou� sau trei c�rti. Din p�cate, portile USR-ului, ca si ale revistelor literare se deschid numai unor favoriti, �nc�t este greu s� speri la o evaluare sau alte dulceg�rii din acestea. Dac� mai adaug realitatea unei retele de difuzare neprofesioniste, extrem de greoaie, ineficient� si lacome de c�stig, nu am nici o sans� de a fi citit sau cunoscut. Asa c� m� multumesc cu cronicile din presa local� sau din „Viata Medical�“. Cinstit vorbind, calculul dumneavoastr� cu paginile publicate nu l-am f�cut. Nu num�rul lor este important, desi nu poate fi neglijat c�nd dep�seste o anumit� valoare. Sigur c� exist� riscul de a fi etichetat ca „grafoman“. Din p�cate asemenea personaje exist�, slav� Domnului. Au sau nu de spus ceva, scot dou� sau trei volume de poezie pe an si se declar� ori chiar sunt membri USR. O c�rtulie de 75-80 de pagini, cu poezele lipsite de orice atribut poetic, �n care nu g�sesti nici ritm, nici rim�, metafore sau figuri de stil si nimic de transmis, �ns� pompos prefatate de condeie mesterite, nu este greu de realizat. Principala mea preocupare nu a fost s�-mi v�d numele pe c�t mai multe coperti de carte. C�nd am simtit ori am stiut c� am ceva de spus sau pot s� transmit ceva, am f�cut-o, pur si simplu, f�r� s� g�ndesc dec�t la consistenta si valoarea a ceea ce aveam de spus.
O carte de suflet
Rep.: Revenind la evenimentul din 3 martie, v� rog s� ne spuneti c�te ceva despre c�rtile ce vor fi lansate.
V.R.: �ncep cu „Faraonul“ lui Boleslaw Prus, pentru mine carte de top �nc� din adolescent�, foarte bine scris�, cu personaje numeroase si bine conturate, pe care am recitit-o �n mai multe variante. Am avut �ntotdeauna �n minte s� realizez si propria traducere si iat� c�, destul de t�rziu, am reusit. Pornind de la aceast� carte, la care am raportat tot ce am citit �n decursul vremii, am scris „Vieti paralele“, o alc�tuire �ntr-un fel inedit�, care acoper� nu numai un teritoriu vast, al c�rui ax central este Dun�rea (n-am uitat niciodat� c� m-am n�scut pe malul ei), ci si un spatiu temporal (dac� pot spune asa) care porneste de la finele secolului XIX si ajunge, gratie unui epilog amplu, p�n� �n contemporaneitate, cu numeroase personaje si fapte, �n contextul unei Europe aflate �n fierberea celui de Al Doilea R�zboi Mondial. �n ceea ce priveste ultima scriere, „Trandafirul albastru“, este o carte cu factur� aparte, destul de greu de definit. Unii o socotesc cea mai bun� realizare a mea - �nclin s� le dau dreptate - dar f�r� �ndoial� c� este vorba de un subiectivism care nu poate fi ignorat. Oricum, este o carte de suflet si, �n acelasi timp, de datorie fat� de unii dintre cei mai apropiati ai mei. Nu spun mai mult, fiindc� as influenta cititorul si i-as r�pi pl�cerea lecturii.
Rep.: Cine vor fi referentii ?
V.R.: �nt�lnirea va fi moderat� de reprezentantii Bibliotecii Judetene, Adrian Alui Gheorghe sau Dan Iacob, iar cei care vor lua cuv�ntul sunt Gheorghe Bunghez si Costic� Tomsa, obisnuitii comentatori ai c�rtilor mele si, pentru prima oar�, Adrian G. Romila, toti oameni de prim� m�rime ai culturii noastre.
A consemnat Cornel MIFTODE
|