Magistratii critic� „executia“ CSM
• Asociatia Magistratilor si Asociatia Procurorilor condamn� modul �n care Consiliul Suprem al Magistraturii a sanctionat-o pe judec�toarea Gabriela Baltag • aceasta a cerut demisia Liviei Stanciu, iar CSM a considerat c� a �nc�lcat codul deontologic • Magistratii au luat atitudine dup� ce judec�toarea Gabriela Baltag a fost sanctionat� de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru c� a cerut demisia Liviei Stanciu din fruntea �naltei Curti de Casatie si Justitie. Dup� o „judecat�“ f�r� precedent - dup� repetate runde de vot la paritate, un magistrat a fost convins s� schimbe tab�ra - Inspectia Judiciar� a considerat c� judec�toarea nemtean� ar fi �nc�lcat codul deontologic. Iar reactiile nu au �nt�rziat s� apar�. Presedintele Asociatiei Procurorilor din Rom�nia, procurorul Constantin Sima �si exprim� convingerea c� unui presedinte de asociatie profesional� nu i se poate interzice dreptul la libera exprimare. Mai mult, ridic� si un semn de �ntrebare asupra cauzelor ascunse care ar fi putut s� duc� la o astfel de decizie. Procurorul Constantin Sima a afirmat c� nu este deloc �nt�mpl�tor c�, �nainte de decizia CSM, judec�toarea Gabriela Baltag a fost atacat� pe motiv c� a participat la un grup de lucru organizat de ministrul Justitiei „care vizeaz� modificarea legislatiei penale“. „S� �ntelegem c� participarea la un grup de lucru, care presupune exprimarea unor puncte de vedere ale unor practicieni ai dreptului, a devenit delict de opinie?“, s-a �ntreabat presedintele APR.
O reactie de condamnare a venit si din partea Asociatiei Magistratilor din Rom�nia, care consider� c� decizia CSM �ncalc� flagrant jurisprudenta CEDO. V� red�m �n continuare comunicatul de pres� al AMR si, referitor la motivele pentru care judec�toarea Gabriela Baltag a ajuns s� fie „executat�“, reamintim c� aceasta este printre singurele persoane care a luat atitudine �mpotriva unor „ciud�tenii“ din sistem. Clarificarea existentei sau nu a unor acoperiti �n instante, retragerea „c�mpului tactic“ din justitie, acuzarea practicii ca judec�torii s� semneze angajamente cu SRI pentru a avea acces la probele „secrete“ din dosare, s�nt doar c�teva dintre lu�rile de pozitie curajoase ale Gabrielei Baltag. Care trebuiau probabil �ntr-un fel pedepsite.
Comunicat de pres�
Este profund regretabil c� Inspectia judiciar� a construit un dosar, �nsusit de Sectia de judec�tori a C.S.M., plec�nd de la declaratiile prin care doamna judec�tor Gabriela Baltag, presedinta Asociatiei Magistratilor din Rom�nia, a exprimat puncte de vedere ale acestei asociatii profesionale, referitoare la conduita unei persoane aflate �n fruntea sistemului judiciar, pun�nd, �n mod legitim, preocuparea viz�nd �ncrederea publicului �n sistemul judiciar mai presus de imaginea persoanelor care ocup� functii de conducere �n acest sistem.
Ne exprim�m, pe aceast� cale, dezacordul public fat� de ignorarea, �n procedura finalizat� cu sanctionarea d-nei presedinte Gabriela Baltag, pentru �nc�lcarea normelor de conduit�, a jurisprudentei CEDO care ar trebui cunoscut� si aplicat�, �n primul r�nd, de CSM. Ne referim la Hot�r�rea CEDO - cauza Olga Kudeshkina, din data de 26 februarie 2009, prin care Curtea de la Strasbourg a stabilit, cu majoritate, �nc�lcarea dreptului la liber� exprimare, �n cazul cercet�rii disciplinare a unei judec�toare, ca urmare a declaratiilor pe care le-a f�cut �n trei interviuri acordate presei, referitoare la deficientele sistemului judiciar - inclusiv la faptul c� legea se aplic� destul de strict oamenilor de r�nd, dar nu si atunci c�nd vine vorba de persoane cu functii importante care, si ele, �ncalc� legea, desi nu sunt trase la r�spundere. CEDO a observat ca judec�toarea a adus critici publice cu privire la o chestiune foarte sensibil�, viz�nd in special comportamentul unor persoane oficiale �ntr-un dosar de coruptie la nivel �nalt �n care ea era �nvestit� s� judece, acuz�nd c� instantele �n care se pune presiune pe judec�tori reprezint� o chestiune la ordinea zilei si c� aceast� problem� trebuie tratat� serios dac� sistemul judiciar vrea s� r�m�n� independent si s� se bucure de �ncredere public�. CEDO a stabilit, f�r� �ndoial�, c�, proced�nd astfel, judec�toarea a ridicat o problem� de interes public foarte important�, care ar trebui s� fie deschis� dezbaterii libere �ntr-o societate democratic�. Or - prin similitudine, av�nd �n vedere caracterul de interes public al problemei cu privire la care s-a exprimat presedinta A.M.R. - dac�, �n sistemul nostru judiciar, am ajuns actualmente �n situatia �n care un lider de asociatie profesional� ce are, prin excelent�, �ndatorirea de a supune dezbaterii publice aspecte tin�nd de sincopele sistemului - chiar interpretate ca «judec�ti de valoare» - este sanctionat pentru exprimarea unui punct de vedere viz�nd aceste aspecte, �nseamn� c� rolul si rostul asociatiilor profesionale este negat sau redus la absurd, f�r� posibilitatea real� a exprim�rii unor opinii contrare conducerii sistemului, instantelor, etc. O astfel de perspectiv� nesocoteste, �n mod evident si nepermis, concluzia CEDO, potrivit c�reia efectul de inhibare pe care frica de sanctiuni �l are asupra exercit�rii libert�tii de exprimare - efect care functioneaz� �n detrimentul societ�tii �n ansamblul s�u - este si un factor ce priveste proportionalitatea sanctiunilor impuse judec�toarei care, astfel cum Curtea a retinut, a fost �n mod incontestabil �ndrept�tit� s� aduc� �n atentia opiniei publice problema �n cauz� (�99 din Hot�r�rea CEDO �n cauza Olga Kudeshkina). Sanctionarea presedintei AMR, pe temeiul Codului deontologic, produce, �n mod evident, acest «efect de inhibare» care nu face dec�t s� «tin� la ad�post» de ochiul public deficiente ale sistemului, �n pofida necesit�tii invoc�rii si dezbaterii acestora, ca prim pas pentru atenuare si eliminare. Aplicarea unei sanctiuni ce este, f�r� putint� de t�gad�, �n direct� leg�tur� cu libertatea de exprimare, produce si un alt efect v�t�m�tor, anihil�nd, �n mod nejustificat, efortul sustinut, dar neurmat de recompens� concret�, pe care AMR, prin presedinte, a �nteles s� si-l asume, din devotament pentru ideile ce constituie temelia unei societ�ti democratice. Trec�nd dincolo de precepte, nu se poate nega faptul c�, o astfel de m�sur� de sanctionare, privit� din perspectiva CEDO, din cea a ratiunii existentei asociatiilor profesionale, c�t si din cea personal�, poate avea neb�nuite efecte negative asupra independentei magistratului, ca pilon al statului de drept.
CONSILIUL DIRECTOR - AMR
|