Magistratii criticĂŁ „executia“ CSM

• Asociatia Magistratilor si Asociatia Procurorilor condamnĂŁ modul ĂŽn care Consiliul Suprem al Magistraturii a sanctionat-o pe judecĂŁtoarea Gabriela Baltag • aceasta a cerut demisia Liviei Stanciu, iar CSM a considerat cĂŁ a ĂŽncĂŁlcat codul deontologic •

Magistratii au luat atitudine dupĂŁ ce judecĂŁtoarea Gabriela Baltag a fost sanctionatĂŁ de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru cĂŁ a cerut demisia Liviei Stanciu din fruntea Înaltei Curti de Casatie si Justitie. DupĂŁ o „judecatĂŁ“ fĂŁrĂŁ precedent - dupĂŁ repetate runde de vot la paritate, un magistrat a fost convins sĂŁ schimbe tabĂŁra - Inspectia JudiciarĂŁ a considerat cĂŁ judecĂŁtoarea nemteanĂŁ ar fi ĂŽncĂŁlcat codul deontologic. Iar reactiile nu au ĂŽntĂŽrziat sĂŁ aparĂŁ. Presedintele Asociatiei Procurorilor din România, procurorul Constantin Sima ĂŽsi exprimĂŁ convingerea cĂŁ unui presedinte de asociatie profesionalĂŁ nu i se poate interzice dreptul la libera exprimare. Mai mult, ridicĂŁ si un semn de ĂŽntrebare asupra cauzelor ascunse care ar fi putut sĂŁ ducĂŁ la o astfel de decizie. Procurorul Constantin Sima a afirmat cĂŁ nu este deloc ĂŽntĂŽmplĂŁtor cĂŁ, ĂŽnainte de decizia CSM, judecĂŁtoarea Gabriela Baltag a fost atacatĂŁ pe motiv cĂŁ a participat la un grup de lucru organizat de ministrul Justitiei „care vizeazĂŁ modificarea legislatiei penale“. „SĂŁ ĂŽntelegem cĂŁ participarea la un grup de lucru, care presupune exprimarea unor puncte de vedere ale unor practicieni ai dreptului, a devenit delict de opinie?“, s-a ĂŽntreabat presedintele APR.
O reactie de condamnare a venit si din partea Asociatiei Magistratilor din România, care considerĂŁ cĂŁ decizia CSM ĂŽncalcĂŁ flagrant jurisprudenta CEDO. VĂŁ redĂŁm ĂŽn continuare comunicatul de presĂŁ al AMR si, referitor la motivele pentru care judecĂŁtoarea Gabriela Baltag a ajuns sĂŁ fie „executatĂŁ“, reamintim cĂŁ aceasta este printre singurele persoane care a luat atitudine ĂŽmpotriva unor „ciudĂŁtenii“ din sistem. Clarificarea existentei sau nu a unor acoperiti ĂŽn instante, retragerea „cĂŽmpului tactic“ din justitie, acuzarea practicii ca judecĂŁtorii sĂŁ semneze angajamente cu SRI pentru a avea acces la probele „secrete“ din dosare, sĂŽnt doar cĂŽteva dintre luĂŁrile de pozitie curajoase ale Gabrielei Baltag. Care trebuiau probabil ĂŽntr-un fel pedepsite.

Comunicat de presĂŁ

Este profund regretabil cã Inspectia judiciarã a construit un dosar, Însusit de Sectia de judecãtori a C.S.M., plecând de la declaratiile prin care doamna judecãtor Gabriela Baltag, presedinta Asociatiei Magistratilor din România, a exprimat puncte de vedere ale acestei asociatii profesionale, referitoare la conduita unei persoane aflate În fruntea sistemului judiciar, punând, În mod legitim, preocuparea vizând Încrederea publicului În sistemul judiciar mai presus de imaginea persoanelor care ocupã functii de conducere În acest sistem.
Ne exprimĂŁm, pe aceastĂŁ cale, dezacordul public fatĂŁ de ignorarea, ĂŽn procedura finalizatĂŁ cu sanctionarea d-nei presedinte Gabriela Baltag, pentru ĂŽncĂŁlcarea normelor de conduitĂŁ, a jurisprudentei CEDO care ar trebui cunoscutĂŁ si aplicatĂŁ, ĂŽn primul rând, de CSM. Ne referim la HotĂŁrârea CEDO - cauza Olga Kudeshkina, din data de 26 februarie 2009, prin care Curtea de la Strasbourg a stabilit, cu majoritate, ĂŽncĂŁlcarea dreptului la liberĂŁ exprimare, ĂŽn cazul cercetĂŁrii disciplinare a unei judecĂŁtoare, ca urmare a declaratiilor pe care le-a fĂŁcut ĂŽn trei interviuri acordate presei, referitoare la deficientele sistemului judiciar - inclusiv la faptul cĂŁ legea se aplicĂŁ destul de strict oamenilor de rând, dar nu si atunci când vine vorba de persoane cu functii importante care, si ele, ĂŽncalcĂŁ legea, desi nu sunt trase la rĂŁspundere. CEDO a observat ca judecĂŁtoarea a adus critici publice cu privire la o chestiune foarte sensibilĂŁ, vizând in special comportamentul unor persoane oficiale ĂŽntr-un dosar de coruptie la nivel ĂŽnalt ĂŽn care ea era ĂŽnvestitĂŁ sĂŁ judece, acuzând cĂŁ instantele ĂŽn care se pune presiune pe judecĂŁtori reprezintĂŁ o chestiune la ordinea zilei si cĂŁ aceastĂŁ problemĂŁ trebuie tratatĂŁ serios dacĂŁ sistemul judiciar vrea sĂŁ rĂŁmânĂŁ independent si sĂŁ se bucure de ĂŽncredere publicĂŁ. CEDO a stabilit, fĂŁrĂŁ ĂŽndoialĂŁ, cĂŁ, procedând astfel, judecĂŁtoarea a ridicat o problemĂŁ de interes public foarte importantĂŁ, care ar trebui sĂŁ fie deschisĂŁ dezbaterii libere ĂŽntr-o societate democraticĂŁ. Or - prin similitudine, având ĂŽn vedere caracterul de interes public al problemei cu privire la care s-a exprimat presedinta A.M.R. - dacĂŁ, ĂŽn sistemul nostru judiciar, am ajuns actualmente ĂŽn situatia ĂŽn care un lider de asociatie profesionalĂŁ ce are, prin excelentĂŁ, ĂŽndatorirea de a supune dezbaterii publice aspecte tinând de sincopele sistemului - chiar interpretate ca «judecĂŁti de valoare» - este sanctionat pentru exprimarea unui punct de vedere vizând aceste aspecte, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ rolul si rostul asociatiilor profesionale este negat sau redus la absurd, fĂŁrĂŁ posibilitatea realĂŁ a exprimĂŁrii unor opinii contrare conducerii sistemului, instantelor, etc. O astfel de perspectivĂŁ nesocoteste, ĂŽn mod evident si nepermis, concluzia CEDO, potrivit cĂŁreia efectul de inhibare pe care frica de sanctiuni ĂŽl are asupra exercitĂŁrii libertĂŁtii de exprimare - efect care functioneazĂŁ ĂŽn detrimentul societĂŁtii ĂŽn ansamblul sĂŁu - este si un factor ce priveste proportionalitatea sanctiunilor impuse judecĂŁtoarei care, astfel cum Curtea a retinut, a fost ĂŽn mod incontestabil ĂŽndreptĂŁtitĂŁ sĂŁ aducĂŁ ĂŽn atentia opiniei publice problema ĂŽn cauzĂŁ (§99 din HotĂŁrârea CEDO ĂŽn cauza Olga Kudeshkina). Sanctionarea presedintei AMR, pe temeiul Codului deontologic, produce, ĂŽn mod evident, acest «efect de inhibare» care nu face decât sĂŁ «tinĂŁ la adĂŁpost» de ochiul public deficiente ale sistemului, ĂŽn pofida necesitĂŁtii invocĂŁrii si dezbaterii acestora, ca prim pas pentru atenuare si eliminare. Aplicarea unei sanctiuni ce este, fĂŁrĂŁ putintĂŁ de tĂŁgadĂŁ, ĂŽn directĂŁ legĂŁturĂŁ cu libertatea de exprimare, produce si un alt efect vĂŁtĂŁmĂŁtor, anihilând, ĂŽn mod nejustificat, efortul sustinut, dar neurmat de recompensĂŁ concretĂŁ, pe care AMR, prin presedinte, a ĂŽnteles sĂŁ si-l asume, din devotament pentru ideile ce constituie temelia unei societĂŁti democratice. Trecând dincolo de precepte, nu se poate nega faptul cĂŁ, o astfel de mĂŁsurĂŁ de sanctionare, privitĂŁ din perspectiva CEDO, din cea a ratiunii existentei asociatiilor profesionale, cât si din cea personalĂŁ, poate avea nebĂŁnuite efecte negative asupra independentei magistratului, ca pilon al statului de drept.
CONSILIUL DIRECTOR - AMR