95 de km de cursuri de ap� au secat deja
• fenomenul se �nregistreaz� pe cursurile de ap� mici, iar pe cele mai mari debitul a sc�zut simtitor Apa �ncepe s� devin� tot mai c�utat �n Neamt dup� seceta instalat� de circa dou� luni. Chiar dac� la sf�rsitul acestei s�pt�m�ni a plouat, culturile s�nt compromise, specialistii vorbind despre cel mai prost an agricol din ultimul sfert de secol, si se raporteaz� din judet primele zone �n care f�nt�nile �ncep s� devin� inutile din cauza sc�derii nivelului p�nzei freatice. Reprezentantii Sistemului de Gospod�rire a Apelor anunt� deja primele cursuri de ape sau fragmente de cursuri secate si din c�te se vede, situatia se va agrava �n perioada urm�toare, dac� seceta va st�p�ni judetul. „Debitele cursurilor monitorizate hidrologic se situeaz� cu mult sub nivelul mediu multianual, respectiv cursurile de ap� mici se situeaz� �ntre 10-45% fat� de debitul mediu multianual al lunii iunie, iar cele mari (Siret, Moldova, Bistrita, Ozana) la 15-35% fat� de debitul mediu multianual. Pe r�urile monitorizate hidrologic nu se �nregistreaz� fenomenul de secare, �n schimb, pe anumite tronsoane ale cursurilor de ap� mici care �nsumeaz� circa 95 km se �nregistreaz� fenomenul de secare. Raportat la totalul retelei hidrografice a judetului, de 2.150 de km, procentul de secare este de 4,4%“, a declarat inginer Ion P�v�leanu, directorul SGA Neamt. Nivelul apei subterane se prezint� astfel: zona Roman - nivelul hidrostatic �n forajele hidrogeologice este mai sc�zut cu 10 - 30 mc fat� de nivelul mediu multianual, �n zona T�rgu Neamt mai sc�zut cu 20-30 mc si �n zona Piatra Neamt mai sc�zut cu 10-30 mc. �n zona de munte, amplasarea forajelor �n vecin�tatea Lacului Izvoru Muntelui face ca nivelul hidrostatic s� fie influentat de oscilatiile cotei apei din lac. Alimentarea cu ap� �n sistemele centralizate Apa Serv, Apavital Iasi, precum si �n sistemele gestionate de prim�rii nu prezint� dificult�ti �n asigurarea necesarului pentru populatia racordat�. La Ruginoasa, sistemul centralizat are functionarea deficitar� din cauza unor probleme constructive a �nmagazin�rii, iar la Hangu, concomitent cu reducerea capacit�tii de debitare a surselor si consumului sporit, apar discontinuit�ti �n alimentarea populatiei �n perioada de refacere a volumului de ap� �n rezervoarele de �nmagazinare.
|