SECET� CRUNT�! ASTA MAI LIPSEA!
• lipsa precipitatiilor a compromis culturile de toamn�, iar pentru culturile de prim�var� s�ntem la mila Domnului • �n zona Piatra Neamt deficitul de ap� este de 72 de litri, la Roman de 61 , iar la T�rgu Neamt de 88 • „Cea mai proast� situatie �n acest moment este la gr�u, orz, sau rapit�“, a declarat Maricel T�lm�cel, directorul DARR Neamt • scad si debitele Siretului, Bistritei si Moldovei •
Seceta face ravagii �n judet, iar agricultorii s�nt disperati pentru c� este foarte probabil ca la recoltarea unor culturi s� nu recupereze nici c�t au pus �n p�m�nt si costurile lucr�rilor. Sperante de precipitatii s�nt destul de slabe, si chiar dac� acest lucru s-ar �nt�mpla unele culturi nu mai pot fi salvate. Ar fi nevoie s� plou� mult, asezat, pentru ca apa s� intre �n sol, dar la acest moment trebuie spus c� aproape nimic nu mai poate salva cea mai mare parte din recolt�. „Este un deficit de precipitatii enorm, care nu mai poate fi recuperat. De exemplu, �n zona Piatra Neamt deficitul de ap� este de 72 de litri, la Roman de 61 de litri , iar la T�rgu Neamt este un deficit de 88 de litri. Este o situatie f�r� precedent, au mai fost ani secetosi, dar acum �n unele zone precipitatiile nu au ajuns nici m�car la 10% din c�t ar fi trebuit s� fie �n mod normal. De exemplu, �n zona Piatra Neamt ar fi trebuit s� fie 88 de litri pe metru p�trat si au fost numai 15, fat� de normalul perioadei, la Roman, din 68,7 litri au fost numai 6,8, iar la T�rgu Neamt, din media de 93 au fost numai 4,2 litri pe metru p�trat“, a declarat Maricel T�lm�cel, directorul Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural�. Pe l�ng� toate acestea nu trebuie neglijat faptul c� temperaturile s�nt �n crestere fat� de normalul perioade cu 1,6 p�n� la 2 grade Celsius. Av�nd �n vedere faptul c� cel putin p�n� la finele celei de-a doua decade a lunii nu s�nt anuntate precipitatii care s� salveze culturile, situatia va deveni catastrofal�. „Cea mai proast� situatie �n acest moment este la culturile de toamn�, si m� refer aici la gr�u, orz, sau rapit�. Dac� recolt�m cam 60% din cantitatea de anul trecut, ar fi bine, dar �n acest moment s�nt afectate irevesibil, iar dac� nu plou�, vor fi compromise“, a mai spus directorul T�lm�cel. Mai trebuie spus c� �n ce priveste suprafetele fertilizate, lipsa precipitatiilor a stopat orice proces, iar �ngr�s�m�ntul se vede cu ochiul liber, nefiind dizolvat de ploile care au lipsit, iar sisteme de irigatii nu mai avem pentru a suplini lipsa apei din sol. Cei care detin suprafete agricole nu vor primi nici un fel de sprijin dac� nu se declar� secet� sever�. S�nt ceva sperante pentru culturile de prim�var�, dar pentru ca acestea s� fie salvate este nevoie ca de acum �ncolo s� plou� serios.
Debite sc�zute
Reprezentantii Sistemului de Gospod�rire a Apelor vorbesc despre firicele de ap� care au mai r�mas �n albii. „La nivel de judet, au c�zut circa 20 de litri de ap� pe metru p�trat, �n conditiile �n care media multianual� este de 80 de litri, av�nd un deficit de 60 de litri. Debitele apelor mici si mijlocii s�nt �ntre 10 si 45% fat� de mediile multianuanuale ale lunii iunie. Pe cursurile mari ale r�urilor Siret, Moldova, Bistrita si Ozana, debitul a ajuns �ntre 15 si 35% fat� de debitul multianual caracteristic lunii iunie. Si �n cazul apelor subterane se �nregistreaz� sc�deri sub nivelul mediu multianual“, a declarat Raluca Iacob, purt�tor de cuv�nt al SGA Neamt. Sc�derea nivelului p�nzei freatice are consecinte extrem de grave si asupra oamenilor, pentru c� foarte multe sate, �n special din zona Roman, f�nt�nile seac� sau au un nivel tot mai mic. Au fost veri �n care pentru a avea apa necesar� traiului de zi cu zi, localnicilor li se ducea ap� cu cisternele de la ISU. St�nita este una dintre comunele cele mai „sensibile“ din acest punct de vedere. Desi din cele sapte sate ale comunei, numai �n unul nu este retea de ap� potabil�, chiar sia colo unde prim�ria a asigurat conductele pentru apa rece, oamenii se confrunt� cu seceta. Primarul Laurentiu Todireanu a declarat c� la Homiceni, de exemplu, f�nt�nile nu prea mai s�nt utilizate, iar apa care curge prin reteaua public� nu este suficient� pentru a acoperi tot consumul: „S� sper�m c� nu ajungem ca �n alte veri, c�nd oamenii tr�teau dup� cisternele ISU ca s� capete ap� pentru consum. Seceta s-a instalat si au ap�rut deja probleme cu presiunea ori cu secarea f�nt�nilor. Sper�m s� plou�. Vara e �nc� la �nceput, poate nu ne-om chinui asa luni la r�nd“.
Pregnozele meteo nu s�nt bune dec�t pentru cei care merg �n vacant�. �ncep�nd de joi, 11 iunie si p�n� cel putin la mijlocul s�pt�m�nii viitoare ne putem astepta la valori de 30 de grade, iar �n unele zile chiar mai mari. Ceva precipitatii, dar care nu vor fi �nsemnate cantitativ, ar putea veni �n zona noastr� dar abia la �nceputul s�p�tm�nii viitoare, pe 15-16 iunie.
|