SECETÃ CRUNTÃ! ASTA MAI LIPSEA!
• lipsa precipitatiilor a compromis culturile de toamnã, iar pentru culturile de primãvarã sîntem la mila Domnului • în zona Piatra Neamt deficitul de apã este de 72 de litri, la Roman de 61 , iar la Tîrgu Neamt de 88 • „Cea mai proastã situatie în acest moment este la grîu, orz, sau rapitã“, a declarat Maricel Tãlmãcel, directorul DARR Neamt • scad si debitele Siretului, Bistritei si Moldovei •
Seceta face ravagii în judet, iar agricultorii sînt disperati pentru cã este foarte probabil ca la recoltarea unor culturi sã nu recupereze nici cît au pus în pãmînt si costurile lucrãrilor. Sperante de precipitatii sînt destul de slabe, si chiar dacã acest lucru s-ar întîmpla unele culturi nu mai pot fi salvate. Ar fi nevoie sã plouã mult, asezat, pentru ca apa sã intre în sol, dar la acest moment trebuie spus cã aproape nimic nu mai poate salva cea mai mare parte din recoltã. „Este un deficit de precipitatii enorm, care nu mai poate fi recuperat. De exemplu, în zona Piatra Neamt deficitul de apã este de 72 de litri, la Roman de 61 de litri , iar la Tîrgu Neamt este un deficit de 88 de litri. Este o situatie fãrã precedent, au mai fost ani secetosi, dar acum în unele zone precipitatiile nu au ajuns nici mãcar la 10% din cît ar fi trebuit sã fie în mod normal. De exemplu, în zona Piatra Neamt ar fi trebuit sã fie 88 de litri pe metru pãtrat si au fost numai 15, fatã de normalul perioadei, la Roman, din 68,7 litri au fost numai 6,8, iar la Tîrgu Neamt, din media de 93 au fost numai 4,2 litri pe metru pãtrat“, a declarat Maricel Tãlmãcel, directorul Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã. Pe lîngã toate acestea nu trebuie neglijat faptul cã temperaturile sînt în crestere fatã de normalul perioade cu 1,6 pînã la 2 grade Celsius. Avînd în vedere faptul cã cel putin pînã la finele celei de-a doua decade a lunii nu sînt anuntate precipitatii care sã salveze culturile, situatia va deveni catastrofalã. „Cea mai proastã situatie în acest moment este la culturile de toamnã, si mã refer aici la grîu, orz, sau rapitã. Dacã recoltãm cam 60% din cantitatea de anul trecut, ar fi bine, dar în acest moment sînt afectate irevesibil, iar dacã nu plouã, vor fi compromise“, a mai spus directorul Tãlmãcel. Mai trebuie spus cã în ce priveste suprafetele fertilizate, lipsa precipitatiilor a stopat orice proces, iar îngrãsãmîntul se vede cu ochiul liber, nefiind dizolvat de ploile care au lipsit, iar sisteme de irigatii nu mai avem pentru a suplini lipsa apei din sol. Cei care detin suprafete agricole nu vor primi nici un fel de sprijin dacã nu se declarã secetã severã. Sînt ceva sperante pentru culturile de primãvarã, dar pentru ca acestea sã fie salvate este nevoie ca de acum încolo sã plouã serios.
Debite scãzute
Reprezentantii Sistemului de Gospodãrire a Apelor vorbesc despre firicele de apã care au mai rãmas în albii. „La nivel de judet, au cãzut circa 20 de litri de apã pe metru pãtrat, în conditiile în care media multianualã este de 80 de litri, avînd un deficit de 60 de litri. Debitele apelor mici si mijlocii sînt între 10 si 45% fatã de mediile multianuanuale ale lunii iunie. Pe cursurile mari ale rîurilor Siret, Moldova, Bistrita si Ozana, debitul a ajuns între 15 si 35% fatã de debitul multianual caracteristic lunii iunie. Si în cazul apelor subterane se înregistreazã scãderi sub nivelul mediu multianual“, a declarat Raluca Iacob, purtãtor de cuvînt al SGA Neamt. Scãderea nivelului pînzei freatice are consecinte extrem de grave si asupra oamenilor, pentru cã foarte multe sate, în special din zona Roman, fîntînile seacã sau au un nivel tot mai mic. Au fost veri în care pentru a avea apa necesarã traiului de zi cu zi, localnicilor li se ducea apã cu cisternele de la ISU. Stãnita este una dintre comunele cele mai „sensibile“ din acest punct de vedere. Desi din cele sapte sate ale comunei, numai în unul nu este retea de apã potabilã, chiar sia colo unde primãria a asigurat conductele pentru apa rece, oamenii se confruntã cu seceta. Primarul Laurentiu Todireanu a declarat cã la Homiceni, de exemplu, fîntînile nu prea mai sînt utilizate, iar apa care curge prin reteaua publicã nu este suficientã pentru a acoperi tot consumul: „Sã sperãm cã nu ajungem ca în alte veri, cînd oamenii trãteau dupã cisternele ISU ca sã capete apã pentru consum. Seceta s-a instalat si au apãrut deja probleme cu presiunea ori cu secarea fîntînilor. Sperãm sã plouã. Vara e încã la început, poate nu ne-om chinui asa luni la rînd“.
Pregnozele meteo nu sînt bune decît pentru cei care merg în vacantã. Începînd de joi, 11 iunie si pînã cel putin la mijlocul sãptãmînii viitoare ne putem astepta la valori de 30 de grade, iar în unele zile chiar mai mari. Ceva precipitatii, dar care nu vor fi însemnate cantitativ, ar putea veni în zona noastrã dar abia la începutul sãpãtmînii viitoare, pe 15-16 iunie.
|
Autentificare
