Academia nelegiuitilor, 14 recruti au fost retinuti
• aceastia urmeaz� a fi prezentati instantei de judecat� cu propunere de arestare preventiv� • anchetatorii au stabilit c� la un singur jaf autorii au produs o pagub� de 1,5 milioane de euro • timp de mai bine de doi ani gruparea condus� de T�t� a speriat Vestul • banii din valorificarea valorilor sustrase erau gestionati exclusiv de T�t� • Academia Infractorilor Rom�ni a rupt r�ndurile dup� descinderile procurorilor DIICOT care au avut loc �n Neamt, �n urm� cu dou� zile. �n urma acestor evenimente nepl�cute pentru reteaua coordonat� de pietreanul Adrian Marin Botez, 14 recruti au fost retinuti si urmau a fi prezentati instantei de judecat� de la Tribunalul Bucuresti, cu propunere de arestare preventiv� pentru o perioad� de 30 de zile. Alte trei persoane s�nt cercetate sub control judiciar, iar liderul Botez este si el urm�rit penal, fiind �ncarcerat pentru executarea unei pedepse privative de libertate de 12 ani de �nchisoare dup� ce a �ncercat s�-l ucid� pe pietreanul Puiu Mironescu. Ancheta efectuat� �n acest caz �n care ar fi implicate circa 100 de persoane care ar fi dat spargeri la magazine de lux din str�in�tate, a scos la iveal� alte aspecte noi. Se spune c� dup� ce erau instruiti �n casele conspirative din Cluj sau Bucuresti, recrutii lui T�t� s-ar fi antrenat �n Marea Neagr� sau chiar la Strasbourg. „Pentru toate faptele, prejudiciul cred c� dep�seste 10 milioane de euro. S�nt cazuri �n care la o singur� fapt� prejudiciul s-a ridicat la 1,5 milioane de euro“, a declarat ieri �n cadrul unei conferinte de pres� comisarul sef Mihai Pitulescu, din cadrul Directiei Investigatii Criminale a IGPR. El a mai precizat c� �n urma perchezitiilor s-au g�sit bunuri cu caracteristici asem�n�toare celor sustrase din str�in�tate, urm�nd ca anchetatorii s� stabileasc� dac� s�nt sau nu din faptele vizate de ancheta �n curs. Cea mai mare parte din ceasurile si bijuteriile de lux sustrase de peste hotare au fost valorificate �n tar�, iar o parte din cei care s-au aprovizionat de la hoti au fost identificati si urmeaz� a fi audiati. Oamenii legii au mai stabilit c� recrutii din Academia Infractorilor nu alegeau tinta la �nt�mplare, ci se documentau temeinic asupra magazinului care urma a fi pr�dat. T�lharii se documentau inclusiv pe internet referitor la valoarea bijuteriilor care existau �n incint�. Dup� spargere, fugeau �n directii diferite, pe jos sau cu scutere, si nu aveau nici un fel de mijloc pentru a comunica cu liderul grup�rii. Singurul care avea telefon mobil era cel care conducea atacul si care-i raporta direct lui T�t� cum a mers treaba. Banii obtinuti �n urma valorific�rii bunurilor furate erau gestionati exclusiv de Botez, care le d�dea executantilor, prin c�tiva intermediari de �ncredere, sume modice. „Din banii sustrasi erau pl�titi si membrii grup�rii care erau arestati �n alte state sau �n Rom�nia. Printre cei anchetati se num�r� persoane cu antecedente si �n Rom�nia. Unul dintre ei era urm�rit pentru o condamnare de trei ani pentru alte fapte, iar multi au mai fost cercetati. La fapte au fost folositi si minori, majoritatea din familii dezorganizate sau de la case de copii“, a mai spus comisarul sef Pitulescu. De altfel, „soldatii“ erau racolati din casele de copiii sau din familiile s�race din Neamt.
Cum actionau infractorii
Ancheta a mai relevat faptul c� atunci c�nd �n Academie erau atrasi noi membri, acestia erau instruiti conform regulamentului grup�rii cum trebuie s� se comporte si ce s� declare pe parcursul unei anchete, ori �n timpul interogatoriilor, �n cazul celor prinsi dup� comiterea jafurilor. Li se interzicea s� foloseasc� mijloace de comunicare, telefon sau internet, �n casele de antrenament si nici �n timpul jafurilor, pentru a nu putea fi localizati ori interceptati, sau s�-si dea date de identificare false si s� declare c� s�nt cet�teni din Republica Moldova pentru a �ngreuna stabilirea identit�tii. Nu trebuiau s� dea nici un fel de declaratie �n cazul �n care erau prinsi, dar s� si poarte dou� r�nduri de haine la fapte, pentru a-si putea modifica semnalmentele ca s� nu fie prinsi. Dup� finalizarea „stagiului de preg�tire“, „absolventii“, �n functie de aptitudini, primeau un rol �n cadrul echipei care urma s� comit� jaful si erau plasati �n orasele unde urmau s� comit� infractiuni. Ei primeau mici sume de bani pentru a se deplasa p�n� la destinatie. Odat� ajunsi �n locul unde trebuiau s� actioneze, se campau la periferia oraselor, �n locuri cu vegetatie abundent�, p�duri, parcuri sau zone industriale. Cu o singur� exceptie, respectiv seful bandei care tinea leg�tura cu liderul din Rom�nia, nimeni nu avea dreptul s� detin� telefoane sau alte aparatur� electronic�. Ancheta �n acest caz ar fi costat 300.000 de euro, fiind una din cele mai scumpe din ultimii ani. Adrian Marin Botez, a fost dat �n urm�rire international� �n 2011, deoarece se sustr�gea unui mandat de arestare emis �n dosarul �n care era acuzat c� a vrut s�-l ucid� pe Puiu Mironescu. Prins �n mai 2014, �ntr-un bar din Capital�, T�t� a stat dup� gratii mai putin de dou� luni. La sf�rsitul lunii iunie, exact c�nd a fost condamnat la 12 ani de �nchisoare pentru c� a vrut s�-l omoare pe Mironescu, T�t� p�r�sea arestul Politiei Capitalei ca un om liber. S-a spus c� a fost vorba de o gaf� a politistilor de la arest. A stat �n libertate p�n� �n ianuarie 2015, c�nd a fost prins din nou, de aceast� dat� �ntr-un hotel din Cluj Napoca.
|