 Academia nelegiuitilor, 14 recruti au fost retinuti
• aceastia urmeazã a fi prezentati instantei de judecatã cu propunere de arestare preventivã • anchetatorii au stabilit cã la un singur jaf autorii au produs o pagubã de 1,5 milioane de euro • timp de mai bine de doi ani gruparea condusã de Tîtã a speriat Vestul • banii din valorificarea valorilor sustrase erau gestionati exclusiv de Tîtã • Academia Infractorilor Români a rupt rîndurile dupã descinderile procurorilor DIICOT care au avut loc în Neamt, în urmã cu douã zile. ÃŽn urma acestor evenimente neplãcute pentru reteaua coordonatã de pietreanul Adrian Marin Botez, 14 recruti au fost retinuti si urmau a fi prezentati instantei de judecatã de la Tribunalul Bucuresti, cu propunere de arestare preventivã pentru o perioadã de 30 de zile. Alte trei persoane sînt cercetate sub control judiciar, iar liderul Botez este si el urmãrit penal, fiind încarcerat pentru executarea unei pedepse privative de libertate de 12 ani de închisoare dupã ce a încercat sã-l ucidã pe pietreanul Puiu Mironescu. Ancheta efectuatã în acest caz în care ar fi implicate circa 100 de persoane care ar fi dat spargeri la magazine de lux din strãinãtate, a scos la ivealã alte aspecte noi. Se spune cã dupã ce erau instruiti în casele conspirative din Cluj sau Bucuresti, recrutii lui Tîtã s-ar fi antrenat în Marea Neagrã sau chiar la Strasbourg. „Pentru toate faptele, prejudiciul cred cã depãseste 10 milioane de euro. Sînt cazuri în care la o singurã faptã prejudiciul s-a ridicat la 1,5 milioane de euro“, a declarat ieri în cadrul unei conferinte de presã comisarul sef Mihai Pitulescu, din cadrul Directiei Investigatii Criminale a IGPR. El a mai precizat cã în urma perchezitiilor s-au gãsit bunuri cu caracteristici asemãnãtoare celor sustrase din strãinãtate, urmînd ca anchetatorii sã stabileascã dacã sînt sau nu din faptele vizate de ancheta în curs. Cea mai mare parte din ceasurile si bijuteriile de lux sustrase de peste hotare au fost valorificate în tarã, iar o parte din cei care s-au aprovizionat de la hoti au fost identificati si urmeazã a fi audiati. Oamenii legii au mai stabilit cã recrutii din Academia Infractorilor nu alegeau tinta la întîmplare, ci se documentau temeinic asupra magazinului care urma a fi prãdat. Tîlharii se documentau inclusiv pe internet referitor la valoarea bijuteriilor care existau în incintã. Dupã spargere, fugeau în directii diferite, pe jos sau cu scutere, si nu aveau nici un fel de mijloc pentru a comunica cu liderul grupãrii. Singurul care avea telefon mobil era cel care conducea atacul si care-i raporta direct lui Tîtã cum a mers treaba. Banii obtinuti în urma valorificãrii bunurilor furate erau gestionati exclusiv de Botez, care le dãdea executantilor, prin cîtiva intermediari de încredere, sume modice. „Din banii sustrasi erau plãtiti si membrii grupãrii care erau arestati în alte state sau în România. Printre cei anchetati se numãrã persoane cu antecedente si în România. Unul dintre ei era urmãrit pentru o condamnare de trei ani pentru alte fapte, iar multi au mai fost cercetati. La fapte au fost folositi si minori, majoritatea din familii dezorganizate sau de la case de copii“, a mai spus comisarul sef Pitulescu. De altfel, „soldatii“ erau racolati din casele de copiii sau din familiile sãrace din Neamt.
Cum actionau infractorii
Ancheta a mai relevat faptul cã atunci cînd în Academie erau atrasi noi membri, acestia erau instruiti conform regulamentului grupãrii cum trebuie sã se comporte si ce sã declare pe parcursul unei anchete, ori în timpul interogatoriilor, în cazul celor prinsi dupã comiterea jafurilor. Li se interzicea sã foloseascã mijloace de comunicare, telefon sau internet, în casele de antrenament si nici în timpul jafurilor, pentru a nu putea fi localizati ori interceptati, sau sã-si dea date de identificare false si sã declare cã sînt cetãteni din Republica Moldova pentru a îngreuna stabilirea identitãtii. Nu trebuiau sã dea nici un fel de declaratie în cazul în care erau prinsi, dar sã si poarte douã rînduri de haine la fapte, pentru a-si putea modifica semnalmentele ca sã nu fie prinsi. Dupã finalizarea „stagiului de pregãtire“, „absolventii“, în functie de aptitudini, primeau un rol în cadrul echipei care urma sã comitã jaful si erau plasati în orasele unde urmau sã comitã infractiuni. Ei primeau mici sume de bani pentru a se deplasa pînã la destinatie. Odatã ajunsi în locul unde trebuiau sã actioneze, se campau la periferia oraselor, în locuri cu vegetatie abundentã, pãduri, parcuri sau zone industriale. Cu o singurã exceptie, respectiv seful bandei care tinea legãtura cu liderul din România, nimeni nu avea dreptul sã detinã telefoane sau alte aparaturã electronicã. Ancheta în acest caz ar fi costat 300.000 de euro, fiind una din cele mai scumpe din ultimii ani. Adrian Marin Botez, a fost dat în urmãrire internationalã în 2011, deoarece se sustrãgea unui mandat de arestare emis în dosarul în care era acuzat cã a vrut sã-l ucidã pe Puiu Mironescu. Prins în mai 2014, într-un bar din Capitalã, Tîtã a stat dupã gratii mai putin de douã luni. La sfîrsitul lunii iunie, exact cînd a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru cã a vrut sã-l omoare pe Mironescu, Tîtã pãrãsea arestul Politiei Capitalei ca un om liber. S-a spus cã a fost vorba de o gafã a politistilor de la arest. A stat în libertate pînã în ianuarie 2015, cînd a fost prins din nou, de aceastã datã într-un hotel din Cluj Napoca.
|
Autentificare
