�ncondeierea ou�lor, un mestesug m�iastru

• douďż˝ bucovinence au poposit la Biblioteca Mihai Eminescu pentru a „preda“ cďż˝te ceva din mestesugul traditional din zona Ciocďż˝nesti, Suceava • deopotrivďż˝, copii si adulti, au fost ďż˝ncďż˝ntati de cele vďż˝zute • un grup de elevi si profesori turci au plecat spre casďż˝ avďż˝nd cu ei ouďż˝ ďż˝nchistrite •

ďż˝ncondeierea ouďż˝lor de Pasti, la Bicaz, dupďż˝ model bucovinean, a constituit marti, 31 martie, prilej de pelerinaj pentru copii si scolari, dar si unii trďż˝itori ai locului dornici de a cunoaste cďż˝te ceva din tainele acestui mestesug. Biblioteca Mihai Eminescu au avut ca invitate pe Elena Ventel si Ingrida Ciocan, din Ciocďż˝nesti, adevďż˝rati mesteri populari specializati ďż˝n ďż˝ncondeierea ouďż˝lor. Acestea aveau sďż˝ explice si sďż˝ demonstreze ce si cum cu aceastďż˝ preocupare traditionalďż˝ de spiritualitate si artďż˝ crestinďż˝. „Obiceiul ďż˝nchistririi ouďż˝lor este unul vechi ďż˝n Bucovina. Noi o sďż˝ vďż˝ prezentďż˝m modul de ďż˝nchistrire care se practicďż˝ ďż˝n Ciocďż˝nesti, pentru cďż˝ existďż˝ un specific al zonei, ce diferďż˝ de altele“. Cam asa si-au ďż˝nceput artistele populare dialogul cu oaspetii, ďż˝n timp ce-si puneau ďż˝n valoare cunostintele si fďż˝cďż˝nd sďż˝ rďż˝sarďż˝ pe imaculata coajďż˝ a ouďż˝lor fel de fel de motive astrale, toate pe fondul culorilor traditionale, astfel ďż˝ncďż˝t ďż˝n momentul expunerii lor ďż˝n cosul special pregďż˝tit, paleta coloristicďż˝ sďż˝ creeze imaginea unui adevďż˝rat curcubeu. Si cum cei mici, ori scolarii au constituit baza publicului prezent la ďż˝ncondeiere, curiozitatea specificďż˝ vďż˝rstei s-a convertit ďż˝n multime de ďż˝ntrebďż˝ri: „Ce fel de ouďż˝ sďż˝nt astea?, Cum le-ati fďż˝cut de sďż˝nt unele rosii, iar altele negre?, Liniile, cum de sďż˝nt asa drepte?, Cďż˝t dureazďż˝ pďż˝nďż˝ terminati de colorat un ou?, De cďż˝nd ati ďż˝nceput sďż˝ lucrati?, Ati ďż˝nvďż˝tat greu?, La dumneavoastrďż˝, copiii se pricep la ďż˝ncondeiat ouďż˝?“. Si multe altele, la care bucovinencele abia de pridideau cu rďż˝spunsurile. „ďż˝mi aduc aminte cďż˝, atunci cďż˝nd eram copii, ďż˝nainte de Paste, pďż˝rintii ne duceau la cele mai iscusite ďż˝ncondeietoare sďż˝ ne ďż˝nvete cum se ďż˝nchistreazďż˝ ouďż˝le. Si ďż˝n primul an, un pic, ďż˝n urmďż˝torii, mai mult, pďż˝nďż˝ am ďż˝nvďż˝tat. Acum ďż˝nvďż˝tďż˝m pe alti copii, asa cum ďż˝ncercďż˝m si cu voi. Nu-i greu, dar trebuie sďż˝ ai un pic de fantezie, rďż˝bdare si precizie ďż˝n trasarea liniilor. Trebuie ca la final sďż˝-ti placďż˝ si sďż˝ fii multumit. Dacďż˝ gresesti, nu mai poti repara nimic“, a povestit Elena Ventel. Fermecati de frumusetea celor rezultate din mďż˝inile fermecate, nu putini au fost aceia care si-au dorit sďż˝ ducďż˝ acasďż˝ mďż˝car cďż˝te un ou ďż˝nchistrit, drept amintire. Si erau pregďż˝tite si pentru o atare situatie. „7 lei, un ou de gďż˝inďż˝, 15 lei, de gďż˝scďż˝ si 150, unul de strut“, a spus Ingrida Ciocan. Si n-au fost putini aceia care si-au scotocit buzunarele pentru plata „noului ou, palat de nuntďż˝ si cavou“, cum plastic l-a definit poetul Ion Barbu. Dincolo de asta, copiii, dar si cei mari, au plecat spre case cu un noian de cunostinte si de amintiri despre nobilul mestesug. De-acum ďż˝ncolo se va sti ce este aceea o chisitďż˝, cum se preparďż˝ ceara cu care se traseazďż˝ liniile, cum se vopsesc ouďż˝le, ce reprezintďż˝ culoarea si figurile geometrice din punct de vedere simbolistic. „Albul semnificďż˝ puritatea, galbenul - bogďż˝tia, rosul - iubirea vesnicďż˝, fiind si culoarea Pastelui, iar negrul - eternitatea. Cďż˝t priveste figurile geometrice, inspirate din scoartele tďż˝rďż˝nesti si costumul popular, surprind steaua ďż˝n opt colturi, simbolizďż˝nd fericirea si bucuria de a trďż˝i, calea rďż˝tďż˝citďż˝ sau cďż˝rarea ciobanului, brďż˝ul popii, crucea pďż˝stii, toate acestea fiind doar cďż˝teva dintre cele mai frecvente ornamente trasate perfect si cu piosenie pe coaja oului, desemnat prin ďż˝nchistrire a deveni simbolul Pastelui“, aveau sďż˝ ne mai spunďż˝ bucovinencele. Printre vizitatorii activitďż˝tii s-au numďż˝rat si ďż˝n jur de 20 de turci, elevi si profesori, implicati ďż˝ntr-un proiect educativ la Colegiul Cartianu, care aflati ďż˝n trecere prin Bicaz, au tinut sďż˝ facďż˝ un popas la bibliotecďż˝ pentru cunoasterea tehnicii ďż˝ncondeierii ouďż˝lor. Parte dintre ei au dus acasďż˝ cďż˝te un ou ďż˝nchistrat.