Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2015
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 2 Aprilie 2015
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Încondeierea ouãlor,  un mestesug mãiastru

Încondeierea ouãlor, un mestesug mãiastru

• douã bucovinence au poposit la Biblioteca Mihai Eminescu pentru a „preda“ cîte ceva din mestesugul traditional din zona Ciocãnesti, Suceava • deopotrivã, copii si adulti, au fost încîntati de cele vãzute • un grup de elevi si profesori turci au plecat spre casã avînd cu ei ouã închistrite •

ÃŽncondeierea ouãlor de Pasti, la Bicaz, dupã model bucovinean, a constituit marti, 31 martie, prilej de pelerinaj pentru copii si scolari, dar si unii trãitori ai locului dornici de a cunoaste cîte ceva din tainele acestui mestesug. Biblioteca Mihai Eminescu au avut ca invitate pe Elena Ventel si Ingrida Ciocan, din Ciocãnesti, adevãrati mesteri populari specializati în încondeierea ouãlor. Acestea aveau sã explice si sã demonstreze ce si cum cu aceastã preocupare traditionalã de spiritualitate si artã crestinã. „Obiceiul închistririi ouãlor este unul vechi în Bucovina. Noi o sã vã prezentãm modul de închistrire care se practicã în Ciocãnesti, pentru cã existã un specific al zonei, ce diferã de altele“. Cam asa si-au început artistele populare dialogul cu oaspetii, în timp ce-si puneau în valoare cunostintele si fãcînd sã rãsarã pe imaculata coajã a ouãlor fel de fel de motive astrale, toate pe fondul culorilor traditionale, astfel încît în momentul expunerii lor în cosul special pregãtit, paleta coloristicã sã creeze imaginea unui adevãrat curcubeu. Si cum cei mici, ori scolarii au constituit baza publicului prezent la încondeiere, curiozitatea specificã vîrstei s-a convertit în multime de întrebãri: „Ce fel de ouã sînt astea?, Cum le-ati fãcut de sînt unele rosii, iar altele negre?, Liniile, cum de sînt asa drepte?, Cît dureazã pînã terminati de colorat un ou?, De cînd ati început sã lucrati?, Ati învãtat greu?, La dumneavoastrã, copiii se pricep la încondeiat ouã?“. Si multe altele, la care bucovinencele abia de pridideau cu rãspunsurile. „ÃŽmi aduc aminte cã, atunci cînd eram copii, înainte de Paste, pãrintii ne duceau la cele mai iscusite încondeietoare sã ne învete cum se închistreazã ouãle. Si în primul an, un pic, în urmãtorii, mai mult, pînã am învãtat. Acum învãtãm pe alti copii, asa cum încercãm si cu voi. Nu-i greu, dar trebuie sã ai un pic de fantezie, rãbdare si precizie în trasarea liniilor. Trebuie ca la final sã-ti placã si sã fii multumit. Dacã gresesti, nu mai poti repara nimic“, a povestit Elena Ventel. Fermecati de frumusetea celor rezultate din mîinile fermecate, nu putini au fost aceia care si-au dorit sã ducã acasã mãcar cîte un ou închistrit, drept amintire. Si erau pregãtite si pentru o atare situatie. „7 lei, un ou de gãinã, 15 lei, de gîscã si 150, unul de strut“, a spus Ingrida Ciocan. Si n-au fost putini aceia care si-au scotocit buzunarele pentru plata „noului ou, palat de nuntã si cavou“, cum plastic l-a definit poetul Ion Barbu. Dincolo de asta, copiii, dar si cei mari, au plecat spre case cu un noian de cunostinte si de amintiri despre nobilul mestesug. De-acum încolo se va sti ce este aceea o chisitã, cum se preparã ceara cu care se traseazã liniile, cum se vopsesc ouãle, ce reprezintã culoarea si figurile geometrice din punct de vedere simbolistic. „Albul semnificã puritatea, galbenul - bogãtia, rosul - iubirea vesnicã, fiind si culoarea Pastelui, iar negrul - eternitatea. Cît priveste figurile geometrice, inspirate din scoartele tãrãnesti si costumul popular, surprind steaua în opt colturi, simbolizînd fericirea si bucuria de a trãi, calea rãtãcitã sau cãrarea ciobanului, brîul popii, crucea pãstii, toate acestea fiind doar cîteva dintre cele mai frecvente ornamente trasate perfect si cu piosenie pe coaja oului, desemnat prin închistrire a deveni simbolul Pastelui“, aveau sã ne mai spunã bucovinencele. Printre vizitatorii activitãtii s-au numãrat si în jur de 20 de turci, elevi si profesori, implicati într-un proiect educativ la Colegiul Cartianu, care aflati în trecere prin Bicaz, au tinut sã facã un popas la bibliotecã pentru cunoasterea tehnicii încondeierii ouãlor. Parte dintre ei au dus acasã cîte un ou închistrat.

Articol afisat de 1085 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective