Din v�n�toare, 100.000 de euro la Directia Silvic�
• gestionarea celor 13 fonduri de v�n�toare administrate de c�tre Directia Silvic� Neamt aduce venituri anuale situate �ntre 75.000 si 100.000 de euro • �n septembrie, un v�n�tor a �mpuscat un cerb cu un trofeu de peste 10 kilograme, pentru care a achitat 4.200 de euro • tot �n acest an, pe fondurile de v�n�toare ale Directiei Silvice au fost �mpuscati patru ursi • Directia Silvic� Neamt are �n gestiune 13 fonduri cinegetice care se �ntind pe o suparafat� total� de 141.000 hectare, v�n�toarea aduc�nd, anual, venituri ce se situeaz� �ntre 75.000 si100.000 de euro, silvicultorii organiz�nd partide at�t pentru pentru pasionatii str�ini, c�t si pentru cei din Rom�nia. Studiile realizate indic� faptul c� �n cele 13 fonduri de v�n�toare tr�iesc �n principal specii de v�nat mare: cerb comun 807 buc�ti (33 la recolt�); c�prior 927 buc (43 la recolt�); mistret 684 buc (165 la recolt�); urs brun 148 buc; r�s 89 buc, lup 76 buc, pisic� s�lbatic� 149 buc. Deasemenea, silvicultorii se m�ndresc cu exemplarele de zimbri aflate �n libertate, dar v�narea acestora este strict interzis�. �n 2014, pe fondurile Directiei Silvice au fost v�nati patru ursi. Cea mai spectaculoas� v�n�toare a avut loc �n luna septembrie, pe raza Ocolului Silvic Brates, c�nd un v�n�tor, �n v�rst� de 82 de ani, a �mpuscat un cerb b�tr�n cu un trofeu de peste10 kilograme, care a costat 4.200 de euro. Conform celor precizate de inginerul Doru B�lut, seful Compartimentului V�n�toare al Directiei Silvice, serviciile oferite v�n�torilor s�nt la nivel occidental. Astfel, la cerere, v�n�torii pot beneficia de servicii de transport, cazare, organizare v�n�toare cu ghizi profesionisti, conditionare trofee, cu documentele necesare etc. „Activitatea de valorificare a cotelor de recolt� aprobate se doreste a fi eficient� din punctul de vedere al eticii v�n�toresti. Se doreste scoaterea din teren a unor exemplare cu v�rste mari, mai ales �n regres, cu protejarea femelelor, a tineretului si adultilor de viitor. Prioritar� este si eficientaeconomic�, urm�rindu-se echilibrarea balantei de venituri si cheltuieli. Prin urmare, scopul este valorificarea lor prin actiuni cu v�n�tori,contra cost. Lucr�m �n principal cu o agentie din Germania, cu care program�m v�n�torii �n functie de specie, sezon si dorintafie c�ruia. Venind majoritatea din t�ri de limb� german�, unde cultura v�natului este o traditie foarte atent studiat� si respectat� mai mult caoriunde �n alt� parte �n lume, activitatea noastr� nu a avut dec�t de c�stigat. Prin actiuni de v�n�toare organizate dup� aceste principii, c�stigul este �n primul r�nd pentru teren, si concomitent, financiar. Inevitabil se ajunge la persoane care revin �n zon�, �n conditiile �n care se lucreaz� cu profesionalism, iar acest lucru duce si la promovarea regiunii de c�tre acesti v�n�tori. �n ultimii ani am �nregistrat usoare si constante progrese, �n ce priveste organizarea si gestionarea terenului, atitudinea si profesionalismul personalului de v�n�toare si �n ceea ce priveste structura si calitatea v�natului �n teren. Veniturile din v�n�toare se situeaz�, anual, �ntre 75 si100.000 euro, la care se adaug� sumele rezultate din valorificarea c�rnii v�natului, aproximativ 6 tone, anual“, a declarat inginerul B�lut. Asa cum este bine cunoscut de c�tre v�n�tori, o gestionare bun� a fondurilor cinegetice presupune asigurarea unor conditii de baz�, prioritare fiind hrana, linistea si ad�postul. Astfel, �n afar� de hrana natural�, �n functie de cantit�tile minime de furaje prev�zute �n contractele de gestionare si �n functie si de fructificatia anual� din padure, angajatii Directiei Silvice administreaz� complemetar, pe tot parcursul anului, peste 300 tone de porumb, 170 tone f�n de p�dure, lucern�, trifoi, peste 25 tone sare bulg�ri, sfecl� furajer�, mere, diverse borhoturi etc. „�n ceea ce priveste linistea animalelor, aceasta este asigurat� �n mai multe moduri: patrul�ri contra braconajului; delimitarea unor zone de liniste �n care nu se v�neaz�, organizarea actiunilor de v�n�toare �n majoritatea lor de tip individual sau �n grup restr�ns, la p�nd� sau dibuit, pentru a nu deranja suprafete mari cu goane. De asemenea, se caut� solutii pentru tinerea sub control a c�inilor hoinari, precum si a c�inilor �nsotitori de turme, care pot crea probleme �n conditiile �n care s�nt �n num�r mare, put�nd astfel s� atace v�natul. Starea de s�n�tate a v�natului este supravegheat� permanent. Pentru monitorizare, la fiecare cerb, c�prior, mistret sau urs recoltat se trimit probele necesare la laboratorul DSVSA Neamt. Pentru turbare se fac anual vaccin�ri cu momeli care au �ncorporate vaccinuri“, a conchis inginerul Doru B�lut.
|