 Din vînãtoare, 100.000 de euro la Directia Silvicã
• gestionarea celor 13 fonduri de vînãtoare administrate de cãtre Directia Silvicã Neamt aduce venituri anuale situate între 75.000 si 100.000 de euro • în septembrie, un vînãtor a împuscat un cerb cu un trofeu de peste 10 kilograme, pentru care a achitat 4.200 de euro • tot în acest an, pe fondurile de vînãtoare ale Directiei Silvice au fost împuscati patru ursi • Directia Silvicã Neamt are în gestiune 13 fonduri cinegetice care se întind pe o suparafatã totalã de 141.000 hectare, vînãtoarea aducînd, anual, venituri ce se situeazã între 75.000 si100.000 de euro, silvicultorii organizînd partide atît pentru pentru pasionatii strãini, cît si pentru cei din România. Studiile realizate indicã faptul cã în cele 13 fonduri de vînãtoare trãiesc în principal specii de vînat mare: cerb comun 807 bucãti (33 la recoltã); cãprior 927 buc (43 la recoltã); mistret 684 buc (165 la recoltã); urs brun 148 buc; rîs 89 buc, lup 76 buc, pisicã sãlbaticã 149 buc. Deasemenea, silvicultorii se mîndresc cu exemplarele de zimbri aflate în libertate, dar vînarea acestora este strict interzisã. ÃŽn 2014, pe fondurile Directiei Silvice au fost vînati patru ursi. Cea mai spectaculoasã vînãtoare a avut loc în luna septembrie, pe raza Ocolului Silvic Brates, cînd un vînãtor, în vîrstã de 82 de ani, a împuscat un cerb bãtrîn cu un trofeu de peste10 kilograme, care a costat 4.200 de euro. Conform celor precizate de inginerul Doru Bãlut, seful Compartimentului Vînãtoare al Directiei Silvice, serviciile oferite vînãtorilor sînt la nivel occidental. Astfel, la cerere, vînãtorii pot beneficia de servicii de transport, cazare, organizare vînãtoare cu ghizi profesionisti, conditionare trofee, cu documentele necesare etc. „Activitatea de valorificare a cotelor de recoltã aprobate se doreste a fi eficientã din punctul de vedere al eticii vînãtoresti. Se doreste scoaterea din teren a unor exemplare cu vîrste mari, mai ales în regres, cu protejarea femelelor, a tineretului si adultilor de viitor. Prioritarã este si eficientaeconomicã, urmãrindu-se echilibrarea balantei de venituri si cheltuieli. Prin urmare, scopul este valorificarea lor prin actiuni cu vînãtori,contra cost. Lucrãm în principal cu o agentie din Germania, cu care programãm vînãtorii în functie de specie, sezon si dorintafie cãruia. Venind majoritatea din tãri de limbã germanã, unde cultura vînatului este o traditie foarte atent studiatã si respectatã mai mult caoriunde în altã parte în lume, activitatea noastrã nu a avut decît de cîstigat. Prin actiuni de vînãtoare organizate dupã aceste principii, cîstigul este în primul rînd pentru teren, si concomitent, financiar. Inevitabil se ajunge la persoane care revin în zonã, în conditiile în care se lucreazã cu profesionalism, iar acest lucru duce si la promovarea regiunii de cãtre acesti vînãtori. ÃŽn ultimii ani am înregistrat usoare si constante progrese, în ce priveste organizarea si gestionarea terenului, atitudinea si profesionalismul personalului de vînãtoare si în ceea ce priveste structura si calitatea vînatului în teren. Veniturile din vînãtoare se situeazã, anual, între 75 si100.000 euro, la care se adaugã sumele rezultate din valorificarea cãrnii vînatului, aproximativ 6 tone, anual“, a declarat inginerul Bãlut. Asa cum este bine cunoscut de cãtre vînãtori, o gestionare bunã a fondurilor cinegetice presupune asigurarea unor conditii de bazã, prioritare fiind hrana, linistea si adãpostul. Astfel, în afarã de hrana naturalã, în functie de cantitãtile minime de furaje prevãzute în contractele de gestionare si în functie si de fructificatia anualã din padure, angajatii Directiei Silvice administreazã complemetar, pe tot parcursul anului, peste 300 tone de porumb, 170 tone fîn de pãdure, lucernã, trifoi, peste 25 tone sare bulgãri, sfeclã furajerã, mere, diverse borhoturi etc. „ÃŽn ceea ce priveste linistea animalelor, aceasta este asiguratã în mai multe moduri: patrulãri contra braconajului; delimitarea unor zone de liniste în care nu se vîneazã, organizarea actiunilor de vînãtoare în majoritatea lor de tip individual sau în grup restrîns, la pîndã sau dibuit, pentru a nu deranja suprafete mari cu goane. De asemenea, se cautã solutii pentru tinerea sub control a cîinilor hoinari, precum si a cîinilor însotitori de turme, care pot crea probleme în conditiile în care sînt în numãr mare, putînd astfel sã atace vînatul. Starea de sãnãtate a vînatului este supravegheatã permanent. Pentru monitorizare, la fiecare cerb, cãprior, mistret sau urs recoltat se trimit probele necesare la laboratorul DSVSA Neamt. Pentru turbare se fac anual vaccinãri cu momeli care au încorporate vaccinuri“, a conchis inginerul Doru Bãlut.
|
Autentificare
