Edilii pot „sicana“ firmele neserioase
• desi nu pot bloca accesul firmelor la licitatii, autorit�tile locale le pot pune bete-n roate dac� nu le elibereaz� certificatele constatatoare S�tui de necazurile pe care firmele de constructii le fac �n cazul unor proiecte, edilii �si mai „arat� muschii“, condition�ndu-le eliberarea certificatelor constatatoare de calitatea lucr�rilor. Aceste documente care se dau constructorilor dup� receptia final� a obiectivelor, s�nt obligatorii la �nscrierea firmei la licitatiile pentru obtinerea altor contracte de lucr�ri. „Exist� un certificat constatator pe care prim�ria �l elibereaz� dup� receptia final� a fiec�rei lucr�ri. Un constructor are nevoie de acest document atunci c�nd se �nscrie la o nou� licitatie pentru a demonstra experienta sa profesional�. Nici nu se poate pune problema eliber�rii acestui certificat constatator pentru firmele care ne-au creat necazuri la o serie de lucr�ri majore. �n acest caz nu este nevoie de o «carte neagr�» a constructorilor, pentru c� noi nici n-am putea limita accesul unui constructor la o licitatie public�. Deci constructorii care nu-si fac treaba cu seriozitate pot avea probleme din acest punct de vedere, la lucr�rile de anvergur�, pentru lucr�ri similare �n urm�torii cinci ani. Dac� toat� lumea si-ar face treaba si n-ar mai semna aceste recomand�ri, firmele �n cauz� n-ar mai putea participa la licitatii“, a declarat Ovidiu Bojescu, city managerul Prim�riei Roman. Acesta a spus c� exist� astfel de constructori care au participat si la lucr�rile de la Planul integrat de Dezvoltare Urban�, c�nd �nainte de receptia final� au cam neglijat calitatea lucr�rilor. „O firm�, de exemplu a lucrat si la piscina public�. Am avut si acolo destule probleme, dar p�n� la urm� lucrarea a iesit bine. Pe de alt� parte, cu alt� firm� am avut probleme la lucr�rile de la blocurile ANLi, dar acolo se stie c� au fost probleme cu proiectul. Noi n-am fost foarte multumiti de ce s-a �nt�mplat, pe banii bugetului local trebuind s� intervenim la acoperisuri pentru a elimina infiltratiile de la etajele superioare. La blocurile ANL ne-am confruntat, pe de o parte cu presiunea din partea tinerilor, care doreau s� se mute, iar pe de alt� parte cu presiunea celor de la Bucuresti. �n cele din urm� am reusit s� remediem cinci din zece acoperisuri, pe banii nostri. La acest capitol am mai r�mas cu o singur� problem�, la blocul M-8, �n Stefan cel Mare, unde ni s-a cerut s� ne d�m acceptul pentru amplasarea unei antene de telefonie mobil�, care p�n� la urm� nu s-a mai montat“, a mai sustinut city managerul.
|