Studentia, „acasďż˝“ sau „afarďż˝“?

• alegerea unei facultďż˝ti ďż˝n Romďż˝nia zilelor noastre este o problemďż˝ capitalďż˝ a tinerilor, decizia luatďż˝ contďż˝nd enorm pentru viitor • unii considerďż˝ cďż˝ doar o facultate din strďż˝inďż˝tate le oferďż˝ perspective • altii sustin cďż˝ oportunitďż˝ti sďż˝nt si ďż˝n tarďż˝ •

Liceenii din anii terminali si cei care deja au terminat acest ciclu de studii ďż˝si fac planuri de viitor, unii gďż˝ndindu-se ďż˝ncotro s-o apuce, altii aplicďż˝nd deja pentru studentie. Din pďż˝cate, mare parte din elite nu aleg facultďż˝tile din Romďż˝nia, realitďż˝tile socio-economice descurajďż˝nd. Profesoara de educatie vizualďż˝ Cristina Petrariu este de pďż˝rere cďż˝ acesta e un lucru bun, atďż˝ta vreme cďż˝t elevii pleacďż˝ acolo si se ďż˝ntorc ďż˝mbogďż˝titi cu experienta personalďż˝ pe care au acumulat-o ďż˝n timpul studiilor ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Cadrul didactic mai spune cďż˝ pentru specializare e foarte bine, sďż˝nt mai multe posibilitďż˝ti, cum ar fi tehnologia avansatďż˝, accesul facil la noutďż˝tile de ultimďż˝ orďż˝ din domeniul ales si studiile de excelentďż˝. Ideal ar fi ca studentii plecati sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝, dar nu multi fac aceastďż˝ alegere. Iar tentinta ultimei perioade este de plecare a tot mai multi tineri care au luat Bacalaureatul cu note mari. Situatia nu este reflectatďż˝ doar de opiniile profesorilor, ci si ale absolventilor sau elevilor. R. Anton, fost student politehnist si iatďż˝ prin ce experientďż˝ a trecut. „Am studiat la Facultatea de Electronicďż˝, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei din cadrul Universitďż˝tii Politehnice Bucuresti. Ajuns aici, am avut niste asteptďż˝ri, putine ce-i drept, dar mari din punctul meu de vedere, pentru ce poate oferi sistemul de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt romďż˝nesc. Atitudinea profesorilor si modul ďż˝n care te fďż˝ceau sďż˝ te simti legat de procesul de ďż˝nvďż˝tare m-au fďż˝cut sďż˝ mďż˝ ďż˝ntreb dacďż˝ asta e facultatea la care vreau sďż˝ studiez. Nu neg, cei aflati la catedre aveau un bagaj impresionant de cunostinte, dar modul ďż˝n care fďż˝ceau transferul informatei nu mi s-a pďż˝rut cďż˝ ar fi optim pentru a studia niste materii complexe. Facultatea, fiind situatďż˝ ďż˝n cel mai mare centru universitar al tďż˝rii, mďż˝ asteptam ca dotďż˝rile sďż˝ fie pe mďż˝surďż˝. Putinele laboratoare pe care le-am bifat ďż˝n timpul petrecut ďż˝n facultate mi-au dat impresia de prea vechi, de un sistem de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt ďż˝nlďż˝ntuit ďż˝ntr-o gďż˝ndire ce nu mai corespunde societďż˝tii actuale, bazate pe inovatie. Am plecat, dar nu stiu ďż˝ncďż˝ ce m-a determinat exact sďż˝ fac asta. Mi-am dat seama cďż˝ locul meu nu este acolo si nu din prisma lipsei unei gďż˝ndiri analitice necesare ďż˝ntr-un mediu universitar guvernat de stiinte matematice, ci mai ales din cauza unui domeniu neluat ďż˝n considerare de cei ce stďż˝pďż˝nesc materii ďż˝n care o ratiune matematicďż˝ este indispensabilďż˝: domeniul social. Acum vreau sďż˝ plec ďż˝n strďż˝inďż˝tate pentru a scďż˝pa de aceastďż˝ gďż˝ndire ďż˝nchisďż˝, ce are principii si fundamente bune, dar care au functionat acum prea mult timp. ďż˝mi doresc sďż˝ gďż˝sesc un mediu ďż˝n care cei ce au ales sďż˝ predea sďż˝ aibďż˝ o abordare la fel de fermďż˝, dar axatďż˝ pe ďż˝ntelegerea informatiei de cďż˝tre cei aflati ďż˝n fata lor. Nu ďż˝mi doresc sďż˝ schimb domeniul ďż˝n care voi studia pentru cďż˝ mi se potriveste“.

Pro si contra plec�rii

Conform unor estimďż˝ri ale Ministerului Educatiei, anual, circa 5.000 de tineri pleacďż˝ la studii ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Principalele destinatii sďż˝nt Marea Britanie, tďż˝rile nordice, Franta, Germania, SUA. ďż˝n Regatul Unit, o facilitate acordatďż˝ studentilor, ďż˝mprumuturi pentru sustinerea ďż˝n facultate, atrage deoarece creditul se ramburseazďż˝ dupďż˝ ďż˝ncheierea studiilor si gďż˝sirea unui job. Elevďż˝ a Colegiului National Petru Rares ďż˝n clasa a XI-a, Maria Tďż˝rnovanu, bursierďż˝ a Scolii Internationale EMIS din Israel, declarďż˝: „Am gďż˝sit anuntul ďż˝n ziar despre bursele din Israel, am aplicat si am fost acceptatďż˝. Cred cďż˝ e mult mai bine unde plec, acolo se practicďż˝ BAC-ul international, mult mai recunoscut. ďż˝n loc sďż˝ studiez 17 materii, mďż˝ axez pe cinci sau sase. Plecďż˝nd, ďż˝nveti mai multe lucruri din moment ce esti expus unui nou mediu si ai mai multe posibilitďż˝ti. ďż˝n Romďż˝nia mi-as fi dorit ceva mai concis, fďż˝rďż˝ materii optionale si mai multďż˝ concentrare pe practicďż˝“. Cei deja plecati, dupďż˝ ce au studiat si ďż˝n tarďż˝, au acum posibilitatea de a compara cum e „acasďż˝“ si cum e „afarďż˝“. „Am ales sďż˝ plec ďż˝n strďż˝inďż˝tate pentru cďż˝ educatia din Romďż˝nia ďż˝ncďż˝ nu ofererea ceea ce voiam sďż˝ ďż˝nvďż˝t - performance si nu teatru. Performance e un stil postmodern de spectacol care de abia ďż˝ncepe sďż˝ aparďż˝ ďż˝n Romďż˝nia. Dar ďż˝n Europa Occidentalďż˝ e foarte popular de prin anii ďż˝'60. Subiectele abordate ďż˝n scolile strďż˝ine sďż˝nt mai moderne decďż˝t cele practicate ďż˝n facultďż˝tile din Romďż˝nia, unde am rďż˝mas putin mai conservatori. Sďż˝nt totusi de pďż˝rere cďż˝ aici e greseala celor din Vest, nu se predďż˝ clasicul destul. Vorbesc ďż˝n general de scolile de artďż˝, pentru cďż˝ asta stiu. Avatajul meu a fost cďż˝ am terminat o facultate ďż˝n Romďż˝nia, la Iasi, George Enescu, si aveam acea bazďż˝ clasicďż˝ deja“, ne-a destďż˝inuit o pietreancďż˝, absolventďż˝ a Universitďż˝tii Northampton si a Scolii de declamatie si dramďż˝ din Londra. ďż˝n ciuda celor care sustin cďż˝ doar ďż˝n strďż˝inďż˝tate se pot afirma existďż˝ si tineri fermi ďż˝n decizia lor de a rďż˝mďż˝ne ďż˝n tarďż˝. Ana Maria Lemnaru, studentďż˝ ďż˝n Iasi, la Facultatea de Arte Plastice, considerďż˝ cďż˝ plecarea din Romďż˝nia e o chestiune de suflet. Vorbind din perspectiva crestinului, aceasta spune cďż˝ nestiind planurile si cďż˝ile Domnului pentru fiecare a ďż˝ncetat sďż˝ se pronunte prin ďż˝ndemnuri. Cine pleacďż˝ trebuie sďż˝ ďż˝si asume niste consecinte. „Primesc gďż˝nduri care ďż˝mi aminteste cďż˝t de pretioasďż˝ si sfďż˝ntďż˝ este tara pentru cei care au suferit si au murit pentru ea si pentru credintďż˝ ortodoxďż˝. Cel mai tare strigďż˝ ďż˝n mine tinerii de la Aiud, Pitesti si alte lagďż˝re de reeducare. A pleca devine o nebunie. Mi se pare cďż˝ ceea ce se ďż˝nvatďż˝ e mai mult teoretic si prea putin practic. ďż˝nsďż˝ cred cďż˝ sistemul nostru de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt este serios iar elevii nostri sďż˝nt printre cei mai buni“ spune ea. Dincolo de toate aceste sustineri, sistemul universitar romďż˝nesc naste un paradox. Anual, ďż˝n tarďż˝ sďż˝nt circa 500.000 de studenti, pe cďż˝nd ďż˝n 1971 erau 200.000 (Revista romďż˝nďż˝ de statisticďż˝ nr.3 /transformďż˝ri din ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul superior din 1990). Si, cresterea numďż˝rului de studenti nu este sustenabilďż˝ pe termen lung, nefiind locuri de muncďż˝.

Florentina TUDOSE,
cursant la Taylorďż˝'s College Kuala Lumpur, Malaezia