Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2014
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 17 Iulie 2014
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Studentia, „acasã“ sau „afarã“?

• alegerea unei facultãti în România zilelor noastre este o problemã capitalã a tinerilor, decizia luatã contînd enorm pentru viitor • unii considerã cã doar o facultate din strãinãtate le oferã perspective • altii sustin cã oportunitãti sînt si în tarã •

Liceenii din anii terminali si cei care deja au terminat acest ciclu de studii îsi fac planuri de viitor, unii gîndindu-se încotro s-o apuce, altii aplicînd deja pentru studentie. Din pãcate, mare parte din elite nu aleg facultãtile din România, realitãtile socio-economice descurajînd. Profesoara de educatie vizualã Cristina Petrariu este de pãrere cã acesta e un lucru bun, atîta vreme cît elevii pleacã acolo si se întorc îmbogãtiti cu experienta personalã pe care au acumulat-o în timpul studiilor în strãinãtate. Cadrul didactic mai spune cã pentru specializare e foarte bine, sînt mai multe posibilitãti, cum ar fi tehnologia avansatã, accesul facil la noutãtile de ultimã orã din domeniul ales si studiile de excelentã. Ideal ar fi ca studentii plecati sã se întoarcã, dar nu multi fac aceastã alegere. Iar tentinta ultimei perioade este de plecare a tot mai multi tineri care au luat Bacalaureatul cu note mari. Situatia nu este reflectatã doar de opiniile profesorilor, ci si ale absolventilor sau elevilor. R. Anton, fost student politehnist si iatã prin ce experientã a trecut. „Am studiat la Facultatea de Electronicã, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei din cadrul Universitãtii Politehnice Bucuresti. Ajuns aici, am avut niste asteptãri, putine ce-i drept, dar mari din punctul meu de vedere, pentru ce poate oferi sistemul de învãtãmînt românesc. Atitudinea profesorilor si modul în care te fãceau sã te simti legat de procesul de învãtare m-au fãcut sã mã întreb dacã asta e facultatea la care vreau sã studiez. Nu neg, cei aflati la catedre aveau un bagaj impresionant de cunostinte, dar modul în care fãceau transferul informatei nu mi s-a pãrut cã ar fi optim pentru a studia niste materii complexe. Facultatea, fiind situatã în cel mai mare centru universitar al tãrii, mã asteptam ca dotãrile sã fie pe mãsurã. Putinele laboratoare pe care le-am bifat în timpul petrecut în facultate mi-au dat impresia de prea vechi, de un sistem de învãtãmânt înlãntuit într-o gîndire ce nu mai corespunde societãtii actuale, bazate pe inovatie. Am plecat, dar nu stiu încã ce m-a determinat exact sã fac asta. Mi-am dat seama cã locul meu nu este acolo si nu din prisma lipsei unei gîndiri analitice necesare într-un mediu universitar guvernat de stiinte matematice, ci mai ales din cauza unui domeniu neluat în considerare de cei ce stãpânesc materii în care o ratiune matematicã este indispensabilã: domeniul social. Acum vreau sã plec în strãinãtate pentru a scãpa de aceastã gîndire închisã, ce are principii si fundamente bune, dar care au functionat acum prea mult timp. ÃŽmi doresc sã gãsesc un mediu în care cei ce au ales sã predea sã aibã o abordare la fel de fermã, dar axatã pe întelegerea informatiei de cãtre cei aflati în fata lor. Nu îmi doresc sã schimb domeniul în care voi studia pentru cã mi se potriveste“.

Pro si contra plecãrii

Conform unor estimãri ale Ministerului Educatiei, anual, circa 5.000 de tineri pleacã la studii în strãinãtate. Principalele destinatii sînt Marea Britanie, tãrile nordice, Franta, Germania, SUA. ÃŽn Regatul Unit, o facilitate acordatã studentilor, împrumuturi pentru sustinerea în facultate, atrage deoarece creditul se ramburseazã dupã încheierea studiilor si gãsirea unui job. Elevã a Colegiului National Petru Rares în clasa a XI-a, Maria Tîrnovanu, bursierã a Scolii Internationale EMIS din Israel, declarã: „Am gãsit anuntul în ziar despre bursele din Israel, am aplicat si am fost acceptatã. Cred cã e mult mai bine unde plec, acolo se practicã BAC-ul international, mult mai recunoscut. ÃŽn loc sã studiez 17 materii, mã axez pe cinci sau sase. Plecînd, înveti mai multe lucruri din moment ce esti expus unui nou mediu si ai mai multe posibilitãti. ÃŽn România mi-as fi dorit ceva mai concis, fãrã materii optionale si mai multã concentrare pe practicã“. Cei deja plecati, dupã ce au studiat si în tarã, au acum posibilitatea de a compara cum e „acasã“ si cum e „afarã“. „Am ales sã plec în strãinãtate pentru cã educatia din România încã nu ofererea ceea ce voiam sã învãt - performance si nu teatru. Performance e un stil postmodern de spectacol care de abia începe sã aparã în România. Dar în Europa Occidentalã e foarte popular de prin anii ã'60. Subiectele abordate în scolile strãine sînt mai moderne decît cele practicate în facultãtile din România, unde am rãmas putin mai conservatori. Sînt totusi de pãrere cã aici e greseala celor din Vest, nu se predã clasicul destul. Vorbesc în general de scolile de artã, pentru cã asta stiu. Avatajul meu a fost cã am terminat o facultate în România, la Iasi, George Enescu, si aveam acea bazã clasicã deja“, ne-a destãinuit o pietreancã, absolventã a Universitãtii Northampton si a Scolii de declamatie si dramã din Londra. ÃŽn ciuda celor care sustin cã doar în strãinãtate se pot afirma existã si tineri fermi în decizia lor de a rãmâne în tarã. Ana Maria Lemnaru, studentã în Iasi, la Facultatea de Arte Plastice, considerã cã plecarea din România e o chestiune de suflet. Vorbind din perspectiva crestinului, aceasta spune cã nestiind planurile si cãile Domnului pentru fiecare a încetat sã se pronunte prin îndemnuri. Cine pleacã trebuie sã îsi asume niste consecinte. „Primesc gînduri care îmi aminteste cît de pretioasã si sfîntã este tara pentru cei care au suferit si au murit pentru ea si pentru credintã ortodoxã. Cel mai tare strigã în mine tinerii de la Aiud, Pitesti si alte lagãre de reeducare. A pleca devine o nebunie. Mi se pare cã ceea ce se învatã e mai mult teoretic si prea putin practic. ÃŽnsã cred cã sistemul nostru de învãtãmînt este serios iar elevii nostri sînt printre cei mai buni“ spune ea. Dincolo de toate aceste sustineri, sistemul universitar românesc naste un paradox. Anual, în tarã sînt circa 500.000 de studenti, pe cînd în 1971 erau 200.000 (Revista românã de statisticã nr.3 /transformãri din învãtãmîntul superior din 1990). Si, cresterea numãrului de studenti nu este sustenabilã pe termen lung, nefiind locuri de muncã.

Florentina TUDOSE,
cursant la Taylorã's College Kuala Lumpur, Malaezia

Articol afisat de 1229 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Florentina TUDOSE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective