Prim�ria execut� silit 121 de familii
• s�pt�m�na aceasta Prim�ria Piatra Neamt declanseaz� actiunea de evacuare a celor care ocup� ilegal halele din Speranta • este vorba despre vreo 121 de familii • mai mult ca sigur, cele dou� hale vor fi demolate • �n urm� r�m�n miliarde de lei debite si o groaz� de bani irositi pentru constructia locuintelor devenite acum ruine • Prim�ria Piatra Neamt declanseaz� zilele acestea o ampl� actiune de evacuare silit� a celor care ocup� ilegal F-urile din Speranta. Timp de aproape un an s-a asteptat s� se primeasc� de la instante sentinte definitive si irevocabile, �n urma proceselor deschise de c�tre societatea Locativ Serv �mpotriva zecilor de familii care �n viata lor n-au dat un leu pentru utilit�ti ori chirie, oriunde ar fi stat - �n blocul 40, pe Muncii, pe Aleea Tiparului sau acum, �n Speranta ori V�leni II. S-a ajuns la o lim�t�, pentru c� si �n Speranta unii locatari „au reusit“ s� dea gata cl�dirile care le-au fost puse la dispozitie cu titlul gratuit, dotate cu tot ce le trebuia pentru un trai decent. Ca de obicei, se va l�sa cu urlete, cu vaiete, cu intimid�ri c� vor muri copiii mici sub cerul liber. Un scenariu care se repet� de c�te ori autorit�tile pun la dispozitia etnicilor c�te un cartier, care �n c�tiva ani ajunge una cu p�m�ntul. F-urile din Speranta, din care se va face evacuarea zilele acestea au fost date chiriasilor de c�tre fostul primar al Pietrei, Ion Rotaru. Initial au fost trei hale, dar au mai r�mas dou�, care nu mai au nici m�car fundatia intact�, asa c� se agreaz� ideea demol�rii lor pentru a nu se �ntoarce evacuatii peste noapte si pentru a nu se cheltui inutil bani pentru reparatii. Chiriasii au smuls termopanele cu care fuseser� dotate garsonierele si apartamentele si le-au v�ndut. �n loc au pus nailoane, prinse cu sipci, proptite cu crengi si �nfundate cu c�rpe. Singurele care de pe dinafar� se v�d �ntregi s�nt antenele TV, renumitele „ceaune“.
Calculele matematice ar ar�ta statistici de speriat despre ce �nseamn� pentru municipalitate mentinerea asistatilor sociali. Nu intr� �n discutie cazurile care au nevoie de ajutor, familiile nevoiase constiente de obligatiile pe care le au, ci persoanele care s-au obisnuit ca de la Revolutie �ncoace s� primeasc� trei-patru case si s� mai spere si la altele. Pe l�ng� aceste investitii care se fac pentru a nu se intra �n conflict cu lumea „modern�“, �n care toti au drepturi, inclusiv de a primi mai multe case pentru a le distruge, acesti abonati la locuintele sociale s�nt cei care nu au notiunea facturilor. �n Speranta, racordul la electricitate se face direct de pe st�lp, f�r� contor. Apa curge �ntr-o veselie, f�r� apometru. Iar pe deseuri se d� un leu, pentru c� prim�vara vine prim�ria cu asistatii sociali din oras si scoate tone de mizerie. Vorbim despre chiriasii din hale, care de vreo trei ani ar fi trebuit s� nu mai stea o zi �n zon�, pentru c� nici contracte nu mai au. Orice metru cub de ap� scurs �nseamn� o acumulare de datorii, care mai devreme sau mai t�rziu duce la sistarea furniz�rii. Oprire care �i afecteaz� si pe bun-platnicii din cartier, care nu stiu cum e s� tr�iasc� �n liniste, s� nu se team� de jafuri, de teroarea impus� de ei. R�m�ne de v�zut unde se vor aciua cele circa 100 de familii care teoretic nu mai au mult de �nnoptat prin Speranta. Pentru 21 dintre ele, care s�nt pietrene, se vor g�si solutii �ntr-un cartier al Pietrei. Restul, desi fiecare caz �n parte e o problem� a societ�tii, pentru c� �nseamn� niste copii nevinovati ori p�rinti inconstienti, va face cum va crede c� e mai bine. Normal ar fi s� se duc� �n judetele ori satele de unde au venit. Autorit�tile se tem s� nu se �nfunde prin V�leni, pentru c� si acolo a ap�rut o nenorocire: garsonierele si apartamentele din V�leni II, date la cheie, s�nt si ele praf la ora actual�, si s-au aciuat si acolo ocupanti ilegali.
|