Pomenirea PĂŁrintelui Iustin - smerenie, lacrimi si rugĂŁciuni

• mii de credinciosi moldoveni, munteni, ardeleni si maramureseni au participat la slujba de pomenire a pĂŁrintelui Iustin la un an de la urcarea la Ceruri • maramuresenii au creat o atmosferĂŁ emotionantĂŁ, fiind ĂŽmbrĂŁcati ĂŽn port national si purtĂŽnd steaguri tricolore pentru cinstirea celui care afost un mare iubitor de neam si tarĂŁ • „PĂŁrintele Iustin ne-a fost pildĂŁ tuturor de blĂŽndete, de dragoste, de rugĂŁciune, rĂŁbdare si ĂŽntelepciune. El a apartinut unei generatii de mĂŁrturisitori. Si parcĂŁ PĂŁrintele Iustin a fost anume pregĂŁtit de Dumnezeu sĂŁ se grijeascĂŁ pentru a nu se pierde credinta neamului nostru, care s-a curĂŁtit ĂŽn ĂŽnchisorile comuniste, ĂŽn prigoniri, ĂŽn robie si chinuri grele. Si-a iubit semenii, a iubit adevĂŁrul si tara“, avea sĂŁ sune un crĂŽmpei din predica sustinutĂŁ de un ĂŽnalt prelat •

Pãrintele Iustin PÎrvu, plecat pentru la Ceruri În urmã cu un an, a adunat sÎmbãtã, 14 iunie 2014, la Mãnãstirea Petru Vodã din Poiana Hasca, acolo unde trupul sãu Îsi aflã linistea de veci, mii de credinciosi. Puhoiul de lume de pe Întreg cuprinsul tãrii a descins Între zidurile ctitoriei ridicate prin jertfã si trudã de Însãsi Pãrintelui Iustin, pentru a Îngenunchia Încã o datã la picioarele celui ce le-a fost pÎnã nu demult Îndrumãtor de tainã duhovniceascã si pentru a fi pãrtas la slujba religioasã. Se aflase cu mult timp Înainte, cã Înalte fete bisericesti, avÎndu-i În frunte pe IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, monahi si monahii de la alte ctitorii ale ortodoxiei românesti vor bate cale lungã Întru oficierea SfÎntei Liturghii si a slujbei de pomenire. Asa cã, Încã de-cu-seara de vineri, Întreaga poianã din care tinteste spre ceruri turla Bisericii Sfintii Mihail si Gavriil a fost umplutã de masinile cu care au descins În zonã, moldoveni, ardeleni, munteni si maramureseni. Acestia din urmã, În semn de recunostintã pentru Pãrintele ce a fost un mare iubitor de neam si tarã purtau frumosul strai popular. Nu ÎntÎmplãtor, sÎmbãtã de cu zori, maramuresenii gãtiti de sãrbãtoare si purtÎnd În mÎnã steagul tricolor, s-au asezat pe douã rÎnduri În fatã paraclisului de oficiere a slujbei, pentru a face o Înaltã primire prelatilor, creÎnd prin asta o solemnitate aparte evenimentului.

„Bunul nostru PĂŁrinte s-a simtit una cu natura din jur si creatia dumnezeiascĂŁ“

Între timp, oamenii, de la mic la mare, ĂŽsi asteptau cuminti sĂŁ le vinĂŁ rĂŽndul a se ĂŽnchina la mormĂŽntul fostului duhovnic aflat ĂŽn foisorul special ridicat si ĂŽmpodobit cu flori. Smerenie, lacrimi, rugĂŁciuni si frumoase cĂŽntĂŁri bisericesti, asa ar putea fi consemnatĂŁ atmosfera de pe ĂŽntregul parcurs al zilei din curtea MĂŁnĂŁstirii Petru VodĂŁ. La acestea mai trebuie adĂŁugat faptul cĂŁ aproape n-a fost om sĂŁ nu aducĂŁ flori si ofrandĂŁ ĂŽn semn de respect pentru PĂŁrintele Iustin. Si asta, pentru cĂŁ PĂŁrintele iubea Poiana Hasca cu pĂŁsĂŁrile, florile si brazii, toate fiind pĂŁrtase la durerea pe care o purtĂŁm mereu ĂŽn sufletul nostru. „Bunul nostru PĂŁrinte s-a simtit una cu natura din jur si creatia dumnezeiascĂŁ“, a spus una dintre mĂŁicutele prezente la mormĂŽntul celui plecat ĂŽn lumea sfintilor. PĂŽnĂŁ sĂŁ ĂŽnceapĂŁ slujba am privit la chipurile oamenilor si am putut observa lesne emotia fiecĂŁruia. „PĂŁi cum sĂŁ n-avem emotii? CĂŁ doar am venit la slujba de pomenire a unui sfĂŽnt“, ne-a spus Maria Vlad, o maramureseancĂŁ din SĂŁlistea de Sus, care nu era la prima vizitĂŁ la Petru VodĂŁ. „Am fost de multe ori la PĂŁrintele pentru binecuvĂŽntare si descĂŁrcarea sufletului. CĂŽndva i-am spus: PĂŁrinte am adus o sticlĂŁ de horincĂŁ de-a noastrĂŁ. A ridicat privirea si m-a fixat. Nu PĂŁrinte, am vrut sĂŁ vĂŁ vĂŁd fata. A rĂŽs. ParcĂŁ vĂŁd si-amu fata lui luminoasĂŁ si blĂŽndĂŁ. La ĂŽnmormĂŽntare n-am fost, cĂŁ eram la Ierusalim...“, a poveastit femeia.

„Lumea vine aici ca si-nainte“


Si vorbele curgeau cam tot asa din gura fiecĂŁrui crestin care bĂŁtuse calea si se afla sĂŽmbĂŁtĂŁ la mormĂŽntul PĂŁrintelui. Printre cei multi se aflau si cĂŽteva din rudele PĂŁrintelui, mai cu seamĂŁ nepoti, dar si strĂŁnepoti, ca sĂŁ nu mai spunem de fostii lui consĂŁteni, oamenii din Poiana Largului si Petru VodĂŁ. „Locurile unde trĂŁim noi au fost binecuvĂŽntate de Dumnezeu prin prezenta PĂŁrintelui“, ne-a spus Elena TĂŁnase, una din gospodinele satului. „CĂŽt priveste chiliile, biserica, trapeza, scoala sĂŽnt daruri simple ĂŽnaintea Marelui JudecĂŁtor, pe lĂŽngĂŁ duhovniceasca lucrare a cĂŁlĂŁuzirii sufletelor de cĂŁtre cel ce s-a ridicat la Ceruri“, a zis una dintre cĂŁlugĂŁritele de la MĂŁnĂŁstirea Paltin. Ar mai fi de spus cĂŁ sĂŽmbĂŁtĂŁ, la Petru VodĂŁ, a fost mare durere si tristete. Miile de oameni, de la „vlĂŁdicĂŁ pĂŽnĂŁ la opincĂŁ“, au simtit cĂŁ unul dintre stĂŽlpii ortodoxiei românesti nu se mai aflĂŁ trupeste printre noi. Sfintia sa continuĂŁ ĂŽnsĂŁ lucrarea duhovniceascĂŁ de sus, din Ceruri. „Lumea vine aici ca si-nainte, Numai cĂŁ acum se roagĂŁ la mormĂŽntul sĂŁu“, ne-a explicat unul dintre cĂŁlugĂŁrii obstii monahale din Petru VodĂŁ. De altfel, asa cum se petreceau lucrurile si-n ziua pomenirii. Oamenii treceau pe rĂŽnd pe la mormĂŽnt si fosta chilie a PĂŁrintelui si-abia pe urmĂŁ prin fata altarului. Un adevĂŁrat pelerinaj, ĂŽntr-o mare de liniste. De bunĂŁ seamĂŁ, din acelasi respect fatĂŁ de PĂŁrintele. Si totul pe fondul oficierii SfĂŽntei Liturghii.

„TĂŁcerea este mormĂŽntul pe care ĂŽl sĂŁpĂŁm neamului nostru“

„IatĂŁ! Noi gĂŽndim acum la cel pentru care ne-am adunat astĂŁzi, la PĂŁrintele Iustin, care ne-a fost pildĂŁ tuturor de blĂŽndete, de dragoste, de rugĂŁciune, rĂŁbdare si ĂŽntelepciune. El a apartinut unei generatii de mĂŁrturisitori. Acestia s-au constituit ĂŽntr-o ploaie aleasĂŁ, sfĂŽntĂŁ si curatĂŁ a neamului nostru. Si parcĂŁ PĂŁrintele Iustin a fost anume pregĂŁtit de Dumnezeu sĂŁ se grijeascĂŁ pentru a nu se pierde credinta neamului nostru, care s-a curĂŁtit ĂŽn ĂŽnchisorile comuniste, ĂŽn acele prigoniri, ĂŽn robie si acele chinuri grele. Dar iatĂŁ, acest slujitor al Domnului avea ceea ce altii nu aveau, credinta ĂŽn Dumnezeul cel AdevĂŁrat. Si asta pentru cĂŁ si-a iubit semenii, a iubit adevĂŁrul si tara“. Asa avea sĂŁ sune un crĂŽmpei din predica sustinutĂŁ de ĂŽnaltii prelati. Si drept rĂŁspuns, din multime au fost ridicate mai multe benere, unul fiind sustinut pe zidul incintei de doi bĂŁrbati tineri. „Canonizati sfintii ĂŽnchisorilor!“, era chemarea adresatĂŁ clerului si multimii. Nu ĂŽntĂŽmplĂŁtor, din sufletul fiecĂŁruia dintre cei prezenti a fost slobozitĂŁ o lacrimĂŁ si o datĂŁ cu asta ruga cĂŁtre Atotputernicul. Chipul PĂŁrintelui privea multimea cu blĂŽndetea-i specificĂŁ de pe un alt bener pe care scria: „TĂŁcerea este mormĂŽntul pe care ĂŽl sĂŁpĂŁm neamului nostru“. Acestea erau vorbele rostite cĂŽndva de PĂŁrintele Iustin PĂŽrvu din preaplinul dragostei sale de neam si tarĂŁ si care erau reamintite prin intermediul marelui afis. DupĂŁ oficierea slujbei de pomenire s-a adresat multimii PĂŁrintele Hariton Negru, actualul staret al mĂŁnĂŁstirii, care a multumit tuturor pentru prezenta la ruga de pomenire a PĂŁrintelui Iustin PĂŽrvu, ce s-a constituit pĂŽnĂŁ la urmĂŁ ĂŽntr-o adevĂŁratĂŁ lectie de ortodoxie. Si de credintĂŁ ĂŽn neam si tarĂŁ.

PĂŁrintele Iustin, ctitorul

Programul liturgic a Început sÎmbãtã dimineaÞã, de la ora 9.00 cu oficierea Sfintei Liturghii de cãtre IPSTeofan, Mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei, Împreunã cu un sobor numeros de preoÞi ºi diaconi, ºi a continuat cu parastasul. La slujbã a asitat ºi IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. La sfÎrºitul Sfintei Liturghii, acesta a scos În evidenÞã chipul de duhovnic al Pãrintelui Iustin, de om cu o viaÞã deosebitã, care a pãtimit În puºcãriile comuniste ºi care a lãsat roade deosebite. Totodatã, IPS Teodosie a scos În evidenÞã ºi faptul cã duhovnicul a fost ctitorul mai multor mãnãstiri din cuprinsul Patriarhiei Române cum ar fi mãnãstirea de la Aiud, de la RÎpa Robilor sau cea de la Poarta Albã, pentru comemorarea deÞinuÞilor de la Canalul Dunãre-Marea Neagrã, care ºi-au gãsit sfÎrºitul acolo. Dupã terminarea ceremoniilor toatã mulÞimea a fost invitatã la masã, În trapezele mãnãstirii, dar ºi la mesele de afarã. Pãrintele Iustin a trecut la cele veºnice pe 16 iunie 2013, În urma unui cancer generalizat, la vÎrsta de 94 de ani. De-a lungul unei vieÞi pline de Încercãri grele, duhovnicul nemÞean ºi-a pãstrat neºtirbitã credinÞa iar harul ºi iubirea sa faÞã de oameni au atras la uºa chiliei sale mii de credincioºi.