PrimĂŁria executĂŁ silit 121 de familii

• sĂŁptĂŁmĂŽna aceasta PrimĂŁria Piatra Neamt declanseazĂŁ actiunea de evacuare a celor care ocupĂŁ ilegal halele din Speranta • este vorba despre vreo 121 de familii • mai mult ca sigur, cele douĂŁ hale vor fi demolate • ĂŽn urmĂŁ rĂŁmĂŽn miliarde de lei debite si o groazĂŁ de bani irositi pentru constructia locuintelor devenite acum ruine •

PrimĂŁria Piatra Neamt declanseazĂŁ zilele acestea o amplĂŁ actiune de evacuare silitĂŁ a celor care ocupĂŁ ilegal F-urile din Speranta. Timp de aproape un an s-a asteptat sĂŁ se primeascĂŁ de la instante sentinte definitive si irevocabile, ĂŽn urma proceselor deschise de cĂŁtre societatea Locativ Serv ĂŽmpotriva zecilor de familii care ĂŽn viata lor n-au dat un leu pentru utilitĂŁti ori chirie, oriunde ar fi stat - ĂŽn blocul 40, pe Muncii, pe Aleea Tiparului sau acum, ĂŽn Speranta ori VĂŁleni II. S-a ajuns la o limĂŁtĂŁ, pentru cĂŁ si ĂŽn Speranta unii locatari „au reusit“ sĂŁ dea gata clĂŁdirile care le-au fost puse la dispozitie cu titlul gratuit, dotate cu tot ce le trebuia pentru un trai decent. Ca de obicei, se va lĂŁsa cu urlete, cu vaiete, cu intimidĂŁri cĂŁ vor muri copiii mici sub cerul liber. Un scenariu care se repetĂŁ de cĂŽte ori autoritĂŁtile pun la dispozitia etnicilor cĂŽte un cartier, care ĂŽn cĂŽtiva ani ajunge una cu pĂŁmĂŽntul. F-urile din Speranta, din care se va face evacuarea zilele acestea au fost date chiriasilor de cĂŁtre fostul primar al Pietrei, Ion Rotaru. Initial au fost trei hale, dar au mai rĂŁmas douĂŁ, care nu mai au nici mĂŁcar fundatia intactĂŁ, asa cĂŁ se agreazĂŁ ideea demolĂŁrii lor pentru a nu se ĂŽntoarce evacuatii peste noapte si pentru a nu se cheltui inutil bani pentru reparatii. Chiriasii au smuls termopanele cu care fuseserĂŁ dotate garsonierele si apartamentele si le-au vĂŽndut. În loc au pus nailoane, prinse cu sipci, proptite cu crengi si ĂŽnfundate cu cĂŽrpe. Singurele care de pe dinafarĂŁ se vĂŁd ĂŽntregi sĂŽnt antenele TV, renumitele „ceaune“.
Calculele matematice ar arĂŁta statistici de speriat despre ce ĂŽnseamnĂŁ pentru municipalitate mentinerea asistatilor sociali. Nu intrĂŁ ĂŽn discutie cazurile care au nevoie de ajutor, familiile nevoiase constiente de obligatiile pe care le au, ci persoanele care s-au obisnuit ca de la Revolutie ĂŽncoace sĂŁ primeascĂŁ trei-patru case si sĂŁ mai spere si la altele. Pe lĂŽngĂŁ aceste investitii care se fac pentru a nu se intra ĂŽn conflict cu lumea „modernĂŁ“, ĂŽn care toti au drepturi, inclusiv de a primi mai multe case pentru a le distruge, acesti abonati la locuintele sociale sĂŽnt cei care nu au notiunea facturilor. În Speranta, racordul la electricitate se face direct de pe stĂŽlp, fĂŁrĂŁ contor. Apa curge ĂŽntr-o veselie, fĂŁrĂŁ apometru. Iar pe deseuri se dĂŁ un leu, pentru cĂŁ primĂŁvara vine primĂŁria cu asistatii sociali din oras si scoate tone de mizerie. Vorbim despre chiriasii din hale, care de vreo trei ani ar fi trebuit sĂŁ nu mai stea o zi ĂŽn zonĂŁ, pentru cĂŁ nici contracte nu mai au. Orice metru cub de apĂŁ scurs ĂŽnseamnĂŁ o acumulare de datorii, care mai devreme sau mai tĂŽrziu duce la sistarea furnizĂŁrii. Oprire care ĂŽi afecteazĂŁ si pe bun-platnicii din cartier, care nu stiu cum e sĂŁ trĂŁiascĂŁ ĂŽn liniste, sĂŁ nu se teamĂŁ de jafuri, de teroarea impusĂŁ de ei. RĂŁmĂŽne de vĂŁzut unde se vor aciua cele circa 100 de familii care teoretic nu mai au mult de ĂŽnnoptat prin Speranta. Pentru 21 dintre ele, care sĂŽnt pietrene, se vor gĂŁsi solutii ĂŽntr-un cartier al Pietrei. Restul, desi fiecare caz ĂŽn parte e o problemĂŁ a societĂŁtii, pentru cĂŁ ĂŽnseamnĂŁ niste copii nevinovati ori pĂŁrinti inconstienti, va face cum va crede cĂŁ e mai bine. Normal ar fi sĂŁ se ducĂŁ ĂŽn judetele ori satele de unde au venit. AutoritĂŁtile se tem sĂŁ nu se ĂŽnfunde prin VĂŁleni, pentru cĂŁ si acolo a apĂŁrut o nenorocire: garsonierele si apartamentele din VĂŁleni II, date la cheie, sĂŽnt si ele praf la ora actualĂŁ, si s-au aciuat si acolo ocupanti ilegali.