Presa local� r�m�ne la cheremul politicului

• presiunile politice asupra presei centrale au scďż˝zut ďż˝n 2005, dar sitiaďż˝ia presei locale rďż˝mďż˝ne neschimbatďż˝, aratďż˝ raportul „Libertatea presei ďż˝n Romďż˝nia“, realizat ďż˝n cadrul proiectului FreeEx

Anul 2005 poate fi considerat mai bun dec�t 2004 pentru presa rom�neasc�, �n condi�iile �n care agresiunile �mpotriva jurnali�tilor �i presiunile politice asupra institu�iilor media au sc�zut, �n timp ce num�rul de cazuri de �mpiedicare a accesului la informa�iile de interes public este �n cre�tere.
Raportul „Libertatea presei ďż˝n Romďż˝nia“, realizat ďż˝n cadrul proiectului FreeEx ďż˝i prezentat, luni, de Agenďż˝ia de Monitorizare a Presei - Academia Caďż˝avencu, aratďż˝ cďż˝, ďż˝n ansamblu, „piaďż˝a de media romďż˝neascďż˝ trece ďż˝n prezent printr-un proces de restructurare ďż˝i de consolidare, ďż˝n principal datoritďż˝ noilor contexte economice ďż˝i politice dezvoltate dupďż˝ alegerile din 2004 ďż˝i ďż˝n perspectiva integrďż˝rii Romďż˝niei la Uniunea Europeanďż˝“.
Mircea Toma, preďż˝edinte al AMP, a declarat cďż˝ raportul din 2005 „cďż˝ntďż˝reďż˝te cďż˝t jumďż˝tate din cel de anul trecut“, ceea ce indicďż˝ o scďż˝dere a numďż˝rului de aspecte nefavorabile pentru presďż˝.
Una dintre schimbďż˝rile pozitive petrecute ďż˝n mass-media ďż˝n 2005 este reprezentatďż˝ de scďż˝derea „vizibilďż˝“ a presiunilor politice asupra instituďż˝iilor de presďż˝. „Guvernul actual nu manifestďż˝ aceeaďż˝i obsesie pentru propria sa imagine ca cel anterior ďż˝i nu dďż˝ semne cďż˝ ar avea un plan de manipulare a presei ďż˝n favoarea sa“, se aratďż˝ ďż˝n raport.

Au reap�rut �tirile critice fa�� de puterea politic�
AMP apreciazďż˝ primii paďż˝i fďż˝cuďż˝i de actuala guvernare ďż˝n sensul reducerii presiunilor politice, ďż˝i anume reglementarea distribuďż˝iei publicit��ii de stat ďż˝i reeďż˝alonarea datoriilor fiscale ale companiilor media. „Au rďż˝mas ďż˝nsďż˝ datori cu mai multe promisiuni, precum legea de funcďż˝ionare a SRR ďż˝i SRTv“, a precizat Mircea Toma.
De asemenea, analizele AMP arat� c�, odat� cu schimbarea Guvernului, �n buletinele de �tiri difuzate de posturile de televiziune au reap�rut �tirile critice fa�� de puterea politic�.
�ns�, potrivit raportului, la nivel local situa�ia nu s-a schimbat semnificativ. �n unele regiuni singura schimbare a constat �n �nlocuirea reprezentan�ilor administra�iei cu oameni ai noii puteri. Astfel, practicile administra�iei anterioare - �mpiedicarea accesului la informa�iile publice, folosirea banilor publici �n scopul cump�r�rii presei, h�r�uirea presei - s�nt �nc� folosite de numero�i politicieni.
Cel mai relevant exemplu oferit de FreeEx �n acest sens este cazul jurnalistului Ioan Romeo Ro�iianu, intrat �n conflict cu primarul liberal al ora�ului Baia Mare, Cristian Anghel. Prezent la lansarea raportului, Ioan Romeo Ro�iianu a explicat cum i-a fost reziliat contractul cu televiziunea la care lucra, la interven�ia primarului, deoarece a dezv�luit �n mai multe r�nduri cum au fost cheltui�i banii publici ai prim�riei. De asemenea, primarul a refuzat s� �i ofere jurnalistului informa�ii �n baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informa�iile de interes public. Dup� ce l-a dat �n judecat� pe primarul Anghel, Ro�iianu a devenit �i primul jurnalist rom�n care a c�tigat un proces acuz�nd cenzura.

Agresiuni asupra jurnali�tilor
Un punct pozitiv semnalat de FreeEx ďż˝l constituie scďż˝derea numďż˝rului de agresiuni ďż˝i amenin��ri la adresa jurnaliďż˝tilor fa�� de anul 2004. Totuďż˝i, au existat ďż˝i ďż˝n 2005 agresiuni. Cameramanii ďż˝i fotoreporterii au fost ďż˝inta predilectďż˝ a acestor agresiuni, „ďż˝n unele cazuri chiar sub ochii unor poliďż˝iďż˝ti pasivi“, aratďż˝ raportul. Cea mai gravďż˝ agresiune a avut loc ďż˝n luna noiembrie, cďż˝nd un cameraman al TVR a fost bďż˝tut grav de suporterii unei echipe de fotbal.
Chiar dac� jurnali�tii �i institu�iile media continu� s� fie h�r�ui�i sau ac�iona�i �n instan��, �n 2005 nu s-a �nregistrat dec�t un caz de sentin�� penal� definitiv� �mpotriva unui jurnalist. Este vorba de Ioan T. Morar, jurnalist al Academiei Ca�avencu, condamnat pentru calomnie dup� ce a fost dat �n judecat� de un cet��ean american de origine rom�n�.
Autorii raportului au apreciat �i faptul c�, �n 2005, problemele legate de etica jurnalistic� au devenit subiect de dezbatere public�.
Raportul noteaz� c� sc�derea presiunii politice nu a ameliorat dec�t par�ial problema libert��ii presei �n Rom�nia, lipsa independen�ei editoriale a jurnali�tilor fiind men�ionat� �nc� �n numeroase rapoarte interna�ionale. Astfel, au ie�it la iveal� problemele interne ale presei rom�ne�ti, legate de interesul sc�zut al patronilor de media fa�� de normele profesionale, de nivelul sc�zut de profesionalism al jurnali�tilor �i de lipsa transparen�ei ac�ionariatului de media �i a surselor de venit din pres�. AMP arat� c�, �n contexul �n care procesul de concentrare a presei este tot mai intens, libertatea presei se manifest� preponderent prin libertatea patronilor de media de a folosi presa �n interes personal.
Mircea Toma a subliniat cďż˝ situaďż˝ia radiolului ďż˝i televiziunii publice rďż˝mďż˝ne ďż˝n continuare o problemďż˝, chiar dacďż˝ s-a observat o scďż˝dere a presiunilor politice. Pďż˝nďż˝ ďż˝n prezent, actuala lege a SRR ďż˝i SRTv nu a fost ďż˝nlocuitďż˝, ca urmare a „unui proces tďż˝rďż˝t de modificare, bazat pe lipsa de voin�� cvasiunanimďż˝ a partidelor“, a spus Toma.