23 martie, Ziua Mondialďż˝ a Meteorologiei

• tema aniversďż˝rii din acest an este Prevenirea ďż˝i Diminuarea Dezastrelor

Meteorologii nem�eni s�rb�toresc ast�zi al�turi de cei 187 de membri ai Organiza�iei Meteorologice Mondiale (OMM) �i de confra�ii din toat� lumea, Ziua Mondial� a Meteorologiei.
23 martie a fost aleasďż˝ ca zi aniversarďż˝ pentru aceastďż˝ breaslďż˝ din 1950.
Ca o recunoaďż˝tere a faptului cďż˝ 90% din toate hazardele naturale sďż˝nt legate de vreme, climďż˝ ďż˝i apďż˝ precum ďż˝i a rolului vital al OMM ďż˝i al Serviciilor Meteorologice ďż˝i Hidrologice Naďż˝ionale (SMHN) din tote ��rile ďż˝n privinďż˝a contribuďż˝iei la prevenirea, pregďż˝tirea ďż˝i diminuarea efectelor dezastrelor naturale, tema aleasďż˝ pentru cea de a 56-a aniversare este „Prevenirea ďż˝i diminuarea dezastrelor“.
Anul 2005 a fost marcat de secete prelungite �n unele zone din Cornul Africii, din Europa �i din Asia, ca �i �n Australia �i Brazilia. Precipita�iile abundente, excep�ionale �n unele cazuri, au cauzat inunda�ii masive �n diferite alte par�i ale lumii. �n Oceanul Atlantic a fost observat un num�r record de uragane devastatoare. Tot �n 2005, gaura din stratul de ozon s-a situat pe locul trei �n ierarhia celor mai extinse, dup� situa�iile �nt�lnite �n �n 2000 �i 2003. De asemenea, sub�ierea stratului de ozon deasupra Arcticii a fost mai pronun�at� dec�t �n mod obi�nuit. �i anul 2004 a fost cotat ca foarte sever din punct de vedere al dezastrelor naturale. �n special devast�rile produse de valurile tsunami din Oceanul indian, din 26 decembrie 2004, au atins niveluri excep�ionale �n ceea ce prive�te num�rul mare de victime, num�rul ��rilor afectate �i amploarea eforturilor ulterioare de r�spuns �i refacere.
�n intervalul 1992-2001, dezastrele naturale de pe tot globul au provocat mai mult de 622. 000 de decese �i au afectat peste 2 miliarde de oameni, iar pagubele economice cauzate de dezastrele hidrometeorologice au fost estimate la 446 miliarde de dolari.
Impactul dezastrelor naturale asupra economiei are o evident� tendin�� cresc�toare �n ultimele c�teva decenii. �n plus, ��rile �n curs de dezvoltare �i, mai ales, ��rile cel mai pu�in dezvoltate sunt cele mai afectate de aceste hazarde, ceea ce le amplific� vulnerabilitatea �i conduce la un regres �n dezvoltarea economic� �i social�.
�n ianuarie 2005, la Kobe, �n Japonia s-a desf�urat a doua conferin�� mondial� asupra reducerii dezastrelor, ceea ce a reprezentat o ocazie unic� pentru promovarea unei abord�ri strategice �i sistematice a reducerii riscurilor si a vulnerabilit��ii fa�� de hazarde. Conferin�a a adoptat cadrul de ac�iune pentru perioada 2005-2015, construirea capacit��ii na�iunilor si comunit��ilor de a face fa�� dezastrelor.
Conferin�a a realizat �i cadrul necesar pentru ca guvernele, agen�iile interna�ionale �i regionale, organiza�iile non-guvemamentale, sectorul privat �i alte p�r�i implicate s� conlucreze �n scopul promov�rii unei culturi a preven�iei.
OMM �i Serviciile Meteorologice �i Hidrologice Na�ionale pot contribui �n mod semnificativ, at�t la nivel interna�ional, c�t �i na�ional, la identificarea, evaluarea �i monitorizarea riscurilor de producere a dezastrelor �i la furnizarea de avertiz�ri pe intervale foarte reduse de anticipare (p�n� la maximum 6 ore).