TIC�LO�IE: Pre�ul gazului metan ne... arde

• majorďż˝rile la gaz metan, ďż˝n ultimul an, s-au fďż˝cut ďż˝n patru tranďż˝e, mergďż˝nd pďż˝nďż˝ la 74% • singura explicaďż˝ie oficialďż˝ primitďż˝, vreodatďż˝, de plďż˝titorul romďż˝n a fost cďż˝ „trebuie sďż˝ ne aliniem la preďż˝urile din Uniunea Europeanďż˝“ • jaful aplicat, acum, ďż˝n economia romďż˝neascďż˝ ďż˝i resimďż˝it dramatic de micul consumator este urmarea uneia dintre ďż˝nďż˝elegerile care prefaďż˝eazďż˝ aderarea la UE •

Preďż˝ul gazului metan a crescut cumplit, ďż˝n ultimul an. Majorďż˝rile s-au fďż˝cut ďż˝n patru tranďż˝e, mergďż˝nd pďż˝nďż˝ la 74%. Penultima, aplicabilďż˝ din ianuarie 2006, a ďż˝nsemnat un plus de 17%. Iar acum, sindicatele ies ďż˝n stradďż˝ fiindcďż˝ mai urmeazďż˝ un „minim“ de la 3,8, pďż˝nďż˝ la 7% la noile preďż˝uri. Singura explicaďż˝ie oficialďż˝ primitďż˝ vreodatďż˝ de plďż˝titorul romďż˝n a fost cďż˝ „trebuie sďż˝ ne aliniem la preďż˝urile din Uniunea Europeanďż˝“. De ce ďż˝i ce ar fi „de aliniat“ exact n-a catadixit nimeni sďż˝ ne spunďż˝, pentru cďż˝ era o sacrosanctďż˝ decizie care venea „de afarďż˝“.
Singurul care a ďż˝ndrďż˝znit sďż˝ punďż˝ degetul pe ranďż˝ a fost analistul Ilie ďż˝erbďż˝nescu. El a devoalat ceva ce era atďż˝t de vizibil ďż˝ncďż˝t era considerat „de la sine ďż˝nďż˝eles“. Jaful aplicat acum ďż˝n economia romďż˝neascďż˝ ďż˝i resimďż˝it dramatic de micul consumator, alintat de Autoritatea Naďż˝ionalďż˝ de Reglementare ďż˝n Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) drept „consumator captiv“, este urmarea uneia dintre ďż˝nďż˝elegerile care prefaďż˝eazďż˝ aderarea la UE. ďż˝n baza acesteia, preďż˝ul gazului metan produs ďż˝n Romďż˝nia a fost egalat cu cel al gazului metan cumpďż˝rat din afarďż˝. Se numeďż˝te „paritate“. Sďż˝ vedem ce ďż˝nseamnďż˝ asta.

Dumnezeu ne-a dat gaz metan. Politicienii �i interesele str�ine ni l-au luat
Aproximativ 60 de procente din necesarul de gaz metan al ��rii sďż˝nt acoperite din producďż˝ia internďż˝. Dumnezeu i-a dat Romďż˝niei gaz. Politicienii - de toate culorile - ni l-au luat ďż˝i au dublat preďż˝urile. Concret. Preďż˝ul iniďż˝ial pe 1000 m.c. era de 60 USD pentru gazul produs la noi. A fost „egalat“ cu cel cumpďż˝rat din strďż˝inďż˝tate, atunci cifrat la 140 USD/1000 m.c. ďż˝ntre timp, preďż˝ul gazului importat a ajuns, ďż˝n medie, la 292 USD/1000 m.c. Corelarea aceea bucluca�� ar urma sďż˝ ducďż˝ preďż˝ul final - ce frumos sunďż˝ ďż˝i ce mortal pentru buzunare - la 282 USD/1000 mc. „Final“ - de la 1 aprilie pďż˝nďż˝ prin iunie 2006, la o nouďż˝ scumpire.
ďż˝sta este efectul „parit��ii“. „Paritatea“ se vede ďż˝ntr-un „Ordin pentru pentru modificarea ordinelor preďż˝edintelui ANRGN privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuďż˝ie ďż˝i aprobarea preďż˝urilor pentru furnizarea reglementatďż˝ a gazelor naturale“ publicat pe 17 martie 2006 ďż˝n Monitorul Oficial, ca sďż˝ nu-l vadďż˝ nici dracu'. Nici mďż˝car titulatura acestei chestii - ordin la ordin -nu e la miďż˝to. Este denumirea oficialďż˝ a unei decizii, ce urmeazďż˝ altora asemeni, care va duce la sapďż˝ de lemn niďż˝te cet��eni romďż˝ni ďż˝i va ďż˝nchide niďż˝te ďż˝ntreprinderi romďż˝neďż˝ti, ďż˝n ciuda faptului cďż˝ avem gaz metan ďż˝n ďż˝arďż˝. Celor din UE, cu alt nivel de trai, nu li s-a cerut sďż˝ egleze preďż˝urile mai mici la energie electricďż˝ hidro sau de altďż˝ naturďż˝.
Modificarea de pre�uri arat� c�, de la 1 aprilie 2006, abona�ii casnici aronda�i la Distrigaz Nord T�rgu Mure� vor pl�ti 830,24 RON/1000 mc plus TVA, adic� 987, 98 RON/ 1000 mc. Stima�i consumatori din cea mai mare parte a jude�ului Neam�, v� anun� c� st�m bine ca pre� fiindc�, prin compara�ie, cei cu gaz metan la Cordun, vor pl�ti 1103,72 RON/1000 mc. Asem�n�tor cu ferici�ii cet��eni din Bucure�ti, din �imleul Silvaniei etc.
Cert este cďż˝ s-a ďż˝ntďż˝mplat aďż˝a. Pasul 1: s-a egalat preďż˝ul la gaz metan conform „parit��ii“. S-a vďż˝ndut Petrom la austrieci care au preluat preďż˝ul deja crescut. Urmeazďż˝ sďż˝ se vďż˝ndďż˝ Distrigaz integral, tot cu preďż˝ul crescut. Cui s-o vinde. Energia electricďż˝ pentru consumatorii casnici ďż˝i industriali este foarte scumpďż˝ ďż˝n Slovacia, Romďż˝nia ďż˝i Italia fa�� de celelalte state europene, comparativ cu costurile altor bunuri ďż˝i servicii, potrivit Oficiului de Statisticďż˝ al Uniunii Europene, Eurostat.
Controlul a douďż˝ bďż˝nci importante romďż˝neďż˝ti - BCR ďż˝i Raiffeissen - este ďż˝n Austria. Trecďż˝nd peste tďż˝mpenia celor care au negociat scump cu ruďż˝ii preďż˝ul gazului metan ďż˝n toamnďż˝, tďż˝rziu - asta, deja, e la capitolul „benigne“ - mďż˝ ďż˝ntreb ce politici poate face Statul romďż˝n dupďż˝ ce a dat din mďż˝nďż˝ gazul metan, energia electricďż˝, comunicaďż˝iile, bďż˝nci importante, industrii strategice. Diferenďż˝a de preďż˝ negociat ďż˝ntre ANRGN ďż˝i distribuitori - altďż˝ jumulealďż˝ pentru micul consumator - se pune ďż˝i asta pe nota de platďż˝ tot mai piperatďż˝. Iar rďż˝spunsul cu explicaďż˝ia acestei diferenďż˝e este atďż˝t de arogant ďż˝i de briocratic ďż˝ncďż˝t aratďż˝ exact ce eďż˝ti ďż˝n ďż˝ara ta: „un consumator captiv“.

Costuri �i nevoi
Totalul cererii de gaz metan, pe pia�a reglementat� pentru trimestrul I 2006, este estimat la 2.378 milioane metri cubi: din produc�ia intern�, 1.379 milioane metri cubi �i din import 999 milioane metri cubi (42% din totalul necesarului de gaz).
„Pentru primul trimestru al anului 2006, ANRGN a evaluat suma fixďż˝ unitarďż˝ la valoarea de 596,11 RON/1000 mc. Fa�� de aceastďż˝ valoare vor fi determinate diferenďż˝ele dintre costurile efectiv ďż˝nregistrate de operatori pentru achiziďż˝ia gazelor naturale (pe baza facturilor de achiziďż˝ie a gazelor naturale ďż˝i a prestďż˝rilor de servicii aferente) ďż˝i valoarea estimatďż˝ de ANRGN la ďż˝nceputul trimestrului. Valoarea menďż˝ionatďż˝ nu include TVA, dar acoperďż˝ costurile cu transportul gazelor naturale, cu serviciile de ďż˝nmagazinare ďż˝i cu impozitul pentru gazele naturale din producďż˝ia internďż˝“, zice un document de evaluare fďż˝cut de Departamentul Preďż˝uri, Tarife, Reglementďż˝ri Comerciale ďż˝i Protecďż˝ia Consumatorului.

Motivele cre�terii pre�urilor:
P�rerea unui politician din opozi�ie, senatorul Iulian Iancu, a fost c� pre�urile au urm�toarea ra�iune:
1. Necesitatea complet�rii golurilor la venit la bugetul de stat ca urmare a aplic�rii cotei unice de impozitare. Dup� discu�iile cu FNI din februarie 2005 li s-a atras aten�ia guvernan�ilor c� nu vor putea face fa�� �i c� vor trebui c�utate alte surse de venit. Cel mai la �ndem�n� au fost major�rile utilit��ilor �i combustibililor. Accizele pentru energie electric� �i gaze naturale au fost introduse �n avans din aprilie 2005. S-au majorat redeven�ele pentru exploatarea z�c�mintelor de petrol �i gaze naturale de la 5 la 8%, s-a introdus o cot� de �nmagazinare de 3% �i �nc� o redeven�� de 2,5% �n exploatarea z�c�mintelor de c�rbune. Totul se reg�se�te �n factura cet��eanului.
2. Mai s�nt erorile executivului fa�� de proiectele strategice pentru sistemul energetic na�ional - m� refer la �nmagazinarea subteran� �i la faptul c� nu s-a investit aici nici un dolar �n 2005, de�i ar fi trebuit s� cre�tem, de la 3 la 3,5 miliarde metri cubi de gaz metan. Afirm c� s�nt depozite care �n cursul anului au r�mas aproape goale. E vorba de depozitul de la T�rgu Mure� al Romgaz, cu o capacitate de 300 milioane metri cubi r�mas gol cu 200 milioane de metri cubi.
3. Gafa de a nu se negocia pre�urile de import �n prim�var�, ci �n noiembrie, c�nd erau pe v�rf de pre�.
Toate acestea au f�cut ca �intele macroeconomice s� fie ratate. Infla�ia este de 8,6 fa�� de 7,5%, cre�terea economic� 3,6% �n minus fa�� de anul trecut, deficitul de cont curent este cel mai mare din ultimii 15 ani, iar deficitul comercial de 10 miliarde de euro. Dac� 2005 a avut pre�urile ca vedete, 2006, cu un buget de 47% fa�� de 2005 va fi anul curbei de sacrificiu.

Pia�a gazelor naturale din Rom�nia
Rom�nia are cea mai mare pia�� de gaze naturale din Europa Central� �i a fost prima �ar� care a utilizat gazele naturale �n scopuri industriale. Pia�a gazelor naturale a atins dimensiuni record la �nceputul anilor '80 ca urmare a aplic�rii unor politici guvernamentale orientate c�tre eliminarea dependen�ei de importuri. Aplicarea acestor politici a dus la o exploatare intensiv� a resurselor interne, av�nd ca rezultat declinul produc�iei interne. �n anul 2003, din totalul consumului de 18,07 miliarde metri cubi, produc�ia intern� de gaze naturale a reprezentat 70%, iar diferen�a de 30% (5,4 miliarde metri cubi) a fost importat� din Federa�ia Rus�. Toat� cantitatea de gaze naturale, din produc�ia intern� �i din import, a fost destinat� pie�ei interne. Cel mai mare consum de gaze naturale s-a �nregistrat �n sectorul industrial (circa 57% din consumul total). Sectorul de gaze naturale din Rom�nia este unul complex, �n cadrul s�u activ�nd:
Produc�tori: SNGN Romgaz SA, SNP Petrom SA, Amromco Energy, LLC New York
Operatori ai sistemelor de �nmagazinare: SNGN Romgaz SA, SC Depomures SA
Transportator: SNTGN Transgaz SA
Distribuitori: SC Distrigaz Sud SA, SC Distrigaz Nord SA, SNP Petrom SA, SC Congaz SA, etc.
Furnizori: SC Distrigaz Sud SA, SC Distrigaz Nord SA, SNTGN Transgaz SA, SNP Petrom SA, SNGN Romgaz SA, SC Congaz SA, Amromco Energy, LLC New York, SC Depomures SA, etc.
Consumatori eligibili:
Operator al sistemului de tranzit: SNTGN Transgaz SA.
Importatori: SC Distrigaz Sud SA, SC Distrigaz Nord SA, Termoelectrica, Wirom, etc. (conform site-ului ANRGN)