Frontierele absurde care ne dezbin�
Absent� prezent�
Am folosit drept titlu aceast� figur� de stil, oximoronul, care exprim� starea de fapt a teritoriilor rom�nesti, �nstr�inate. Ele sunt absente de pe harta geografic� a t�rii, dar prezente �n spiritualitatea rom�neasc�, �n sufletele noastre. Despre acest adev�r crud si ustur�tor din 1940, c�nd Rom�nia a fost fortat� prin ultimatum s� cedeze URSS-ului nu numai Basarabia, dar si Nordul Bucovinei, a vorbit si �nalt Preasfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si R�d�utilor, acum dou� s�mbete, cu ocazia oficierii la M�n�stirea Putna a unei slujbe de pomenire a celor 3.000 de rom�ni, ucisi f�r� vin�. Ei s-au jertfit pentru demnitatea neamului rom�nesc, fiind �mpuscati de trupele sovietice �n data de 1 aprilie 1941, la F�nt�na Alb�, �n Nordul Bucovinei. Acest text este imprimat si pe troita care a fost ridicat� cu sprijinul Departamentului pentru rom�nii de pretutindeni al Guvernului Rom�niei. Un cucernic fiu al Bucovinei lui Eminescu, actualul staret al M�n�stirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnice, a ales pentru troita omagial� cel mai simbolic loc, proiectat spre Dealul Crucii, �n preajma efigiei Marelui Stefan, de la intrarea �n incinta ctitoriei sale. Dup� slujba de sfintire a troitei s-au rostit litanii si elogii �n memoria celor masacrati de regimul criminal. Au vorbit Eugen Tomac, ministru-secretar de stat al Departamentului rom�nilor de pretutindeni, Tudor Pant�ru, deputat �n Parlamentul Rom�niei si alti invitati. De la Onesti a venit, cu o coroan� de flori, patriotul Constantin Rusanovschi, iar nemtenii au fost reprezentati de Nadejda Anghel din Roman, vicepresedinta Consiliului National al Asociatiei Culturale Pro Basarabia si Bucovina. Despre tragedia de la 1 aprilie 1941 au mai vorbit reprezentanti ai autorit�tilor locale din Suceava si Putna. De la Bucuresti a sosit un autocar cu tineri si veterani de r�zboi, printre care si Dimitrie Onisciuc, n�scut �n Cern�uti pe timpul Rom�niei Regale, �n 1932. Amintirile veteranului Onisciuc au fost mai elocvente dec�t un manual de istorie, explic�nd cum trebuie s� �ntelegem abisul �n care ne-a aruncat totalitarismul. El a fost martor ocular c�nd NKVD-ul lansa zvonuri �n Nordul Bucovinei, potrivit c�rora sovieticii ar fi permis trecerea granitei �n Rom�nia. Masacrul a avut loc �n Duminica Pastelui. Un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (P�tr�utii-de-Sus, P�tr�utii-de-Jos, Cupca, Corcesti, Suceveni), purt�nd �n fat� un steag alb si �nsemne religioase (icoane, prapuri si cruci din cetin�), a format o coloan� pasnic� de peste 3.000 de persoane si s-a �ndreptat spre noua granit� sovieto-rom�n�. �n poiana Varnita, la circa 3 km de granit�, gr�nicerii sovietici i-au somat s� se opreasc�. Dup� ce coloana a ignorat somatia, sovieticii au tras �n plin cu mitraliere, continuu, secer�ndu-i. Supravietuitorii au fost urm�riti de cavaleristi si spintecati cu sabia. Dup� masacru, r�nitii au fost legati de cozile cailor si t�r�ti p�n� �n locul unde se aflau cinci gropi comune s�pate dinainte. Au fost �ngropati acolo b�tr�ni, femei, copii, unii �nc� �n viat�. Dou� zile si dou� nopti s-a miscat p�m�ntul �n acele gropi, p�n� c�nd toti si-au dat duhul. C�nd i-am relatat despre �nfr�tirea oraselor Piatra Neamt si Hlyboca, domnul Onisciuc si-a amintit de soarta c�torva refugiati din aceast� localitate, pe atunci numit� Ad�ncata, arestati de NKVD. Dup� torturi �nfior�toare, au fost dusi �n cimitirul evreiesc din acel or�sel si aruncati de vii �ntr-o groap� comun�, peste care s-a stins var. Zilele trecute, la 70 de ani dup� masacru, s-au ridicat rugi la Cer �ntru pomenirea mortilor la Putna si la F�nt�na Alb�, �n paralel. Rom�nii de pe ambele maluri ale Siretului, �nsotiti de fratii din Basarabia, au aprins candela de neuitare a cumplitului eveniment, doar unul din nenum�ratele acte criminale odioase, comise de sovietici �mpotriva populatiei rom�nesti din teritoriile ocupate. Troita de la Putna ne �ndeamn� s� interpret�m absenta provinciilor �nstr�inate ca pe o eroare temporar� a istoriei. Ea simbolizeaz� rom�nismul care se afirm� plenar, �n ciuda convulsiilor si confuziilor timpului.
Profesor Vlad VLAS, Piatra Neamt
|