Lectia de muzicďż˝

La vita e bella

ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, rďż˝sfoind o micďż˝ enciclopedie de buzunar luatďż˝ de pe pupitrul unui elev, aflu cďż˝ eschimos ďż˝nseamnďż˝ „mďż˝ncďż˝tor de carne crudďż˝“. Spiritual, elevul adnotase dedesubt cu un creion bont: „romďż˝nul ďż˝nseamnďż˝ mďż˝ncďż˝tor de...“. Aici, ďż˝mi pare rďż˝u, nu se ďż˝ntelegea prea bine. Si tot pe undeva pe acolo dictionarul sustinea cďż˝ locuitorii de la Polul Nord se numesc „inuiti“. Replica spiritualďż˝ a „loazei“ - o spun cu simpatie, evident - consemna previzibil si amar: „romďż˝nii se numesc... chinuiti“. Iatďż˝ cďż˝ realitďż˝tile triste ale acestei tďż˝ri au ajuns deja ďż˝n si la mintea copiilor. Cum se face atunci cďż˝ oamenii cu pretentii nu le ďż˝nteleg? Tara asta a devenit o adevďż˝ratďż˝ adunďż˝turďż˝ de curiozitďż˝ti; si de hoti. Cine si-ar fi ďż˝nchipuit cďż˝ nea Ilie de la sculďż˝rie va ajunge om de afaceri, bancher sau parlamentar? Si peste toate, din toate pďż˝rtile, zilnic, numai nenorociri. Cu toate cďż˝ uneori avem parte si de stiri cel putin amuzante, dacďż˝ nu ne-ar afecta; chiar si indirect. Aflďż˝m astfel, cu stupoare, cďż˝ angajatii Serviciului de Informatii Externe stau prost cu „iesitul afarďż˝“. Altfel nu se explicďż˝ cheltuirea cďż˝torva zeci de mii de euro pe... laxative. Agentul zero, zero, trei, a fďż˝cut caca pe ei. Sau - sacrificďż˝nd rima - pe el, mďż˝ rog! Pďż˝nďż˝ sďż˝ se cufureascďż˝ spionii ďż˝n chiloti si ďż˝nainte ca gropile din asfalt sďż˝ fie acoperite, aflďż˝m cďż˝ Guvernului i-a cďż˝sunat pe pneuri. Si amenintďż˝ cu golirea buzunarelor dacďż˝ amďż˝rďż˝steanul nu are cauciucuri de iarnďż˝, iarna si de varďż˝, evident, vara. Urmeazďż˝ cauciucurile de primďż˝varďż˝ si de toamnďż˝ care, ďż˝n foamea de bani a guvernului, vor deveni obligatorii cďż˝t de curďż˝nd. Anotimpurile ďż˝n viziune auto romďż˝neascďż˝. Boc si Vivaldi. Ce alďż˝turare imposibilďż˝! Dar dacďż˝ tot am intrat pe teritoriul muzical, mďż˝ simt tentat sďż˝-l aprofundez.

Noaptea de sabat

ďż˝ntr-una dintre cele mai spectaculoase manifestďż˝ri ale fictiunii poetice ďż˝n muzicďż˝ - si mďż˝ refer aici la celebra „Simfonie fantasticďż˝“ op. 14 - compozitorul romantismului francez, Hector Berlioz, a reusit o performantďż˝ incredibilďż˝, justificatďż˝ de altfel de renumele de maestru al expresiei timbrale, bazatďż˝ pe tratarea diferitďż˝ a paletei orchestrale ďż˝ntr-o secventďż˝ pe cďż˝t de celebrďż˝ pe atďż˝t de cunoscutďż˝, de altfel, care strďż˝bate ca un leit-motiv ďż˝ntreaga structurďż˝ dramaticďż˝ a lucrďż˝rii. Tema iubitei, cďż˝ci la ea ne referim, apare ďż˝n iuresul balului strďż˝lucitor si exuberant din partea a doua, asemeni unei idealizďż˝ri a exacerbatului sentiment de dragoste si pďż˝timasďż˝ dďż˝ruire. Ei bine, dupďż˝ introducerea visďż˝toare din finalul intitulat „Visul unei nopti de sabat“, tema purďż˝ a iubirii apare din nou, identicďż˝ ďż˝n notatie dar degradatďż˝, vulgarďż˝, grotescďż˝, asemeni unui rďż˝s batjocoritor, datoritďż˝ contributiei timbrale a clarinetului piccolo, a tobei mari, a clopotelor ce completeazďż˝ partitura descriind ďż˝n registre stridente noaptea sabatului si chipul desfigurat al iubitei. O sďż˝ vďż˝ ďż˝ntrebati, de bunďż˝ seamďż˝, de ce am recurs la acest exemplu, specios ďż˝n contextul rubricii acesteia. Ca om care mďż˝ ocup oarecum cu muzica, mďż˝ simt dator sďż˝ aduc un argument ďż˝n favoarea celor care au fost acuzati cďż˝ la adunďż˝rile de la Iasi si Focsani au impietat, prin atitudinea ostilďż˝ fatďż˝ de guvernanti, asupra simbolului sonor al statului, Imnul National.

Minorul natural

Dupďż˝ umila mea pďż˝rere, tinďż˝nd seama de ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝n tara asta, care nu mai e ďż˝n crizďż˝ (cďż˝ asta trece, medicii o stiu) ci ďż˝n comďż˝ profundďż˝, ďż˝nsďż˝si partitura simbolului muzical national ar fi trebuit sďż˝ se exprime distorsionat, chiar ďż˝n absenta contributiei unui maestru al orchestratiei precum Berlioz. Mďż˝retia imnicďż˝ nu putea acompania, ďż˝n nici un caz, parodia atotputernicilor veniti sďż˝-si facďż˝ datoria anualďż˝ fatďż˝ de momentele importante ale istoriei romďż˝nesti maculate de cetele de politruci exhibitionisti. Imnul nu poate fi ilustratia sonorďż˝ a mizeriei si cinismului, a reprimďż˝rii si stoicismului exersat ďż˝n fiece zi de fiecare romďż˝n. E drept, mai mult sau mai putin. Poate ďż˝nsďż˝si faptul cďż˝ imnul nostru este conceput ďż˝ntr-o tonalitate minorďż˝ si naturalďż˝, prin urmare, ďż˝n spiritul vremii... eco - lucru ce cu putine alte partituri mobilizatoare se ďż˝ntďż˝mplďż˝, dar poate cďż˝ acest fapt exprimďż˝ elocvent latura poeticďż˝ a firii romďż˝nesti - sugereazďż˝ drama acestei natii care, ďż˝n ciuda petrecerilor interminabile, a optimismului exaltat si inconstient, a micilor si berii, este, ďż˝n fond, o natie tristďż˝. Si nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor ďż˝ndrďż˝znesc sďż˝ cred cďż˝ ritmul ternar, de dant, din partitura originalďż˝ intitulatďż˝ „Din sďż˝nul maicii mele“ dezvďż˝luie oarecum si apetitul pentru usurďż˝tate si pentru o oarecare naivďż˝ superficialitate. Iar superficialitatea este evidentďż˝ la fiecare scrutin electoral de care avem parte periodic si ďż˝n urma cďż˝ruia, de fiecare datďż˝, suduim. Pďż˝nďż˝ data viitoare. Imnul national - pe care eu, spre deosebire de multi parlamentari, ďż˝l stiu - trebuie trďż˝it, cinstit si simtit de cďż˝tre oamenii cu adevďż˝rat curati si care vor binele acestei tďż˝ri. Si atunci va suna cu adevďż˝rat mďż˝ret, simbolic, armonios si mobilizator. Iar mďż˝na dreaptďż˝ se va arcui cu gratie si recunostintďż˝ deasupra inimii. Mai mult, sďż˝nt sigur, nimeni nu va ďż˝ndrďż˝zni - si nici nu va mai avea motive - sďż˝ huiduie! Ca ďż˝n Egipt. ďż˝ntre timp, Cairo...