Lorene de Ratuld, recital de exceptie la Piatra Neamt
• concertul pianistei din Franta a inaugurat noua Stagiune muzical� a Academiei „Gheorghe Dima“ din Cluj si a facult�tii patronate de aceasta la Piatra Neamt Sala „Theodor Macarie“ a Liceului de Art� „Victor Brauner“ din Piatra Neamt, a g�zduit zilele trecute recitalul pianistic al frantuzoaicei Lorene de Ratuld, eveniment organizat prin bun�vointa Centrului Cultural Francez din Iasi, cu sprijinul Academiei de Muzic� „Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca si al Facult�tii de Muzic� Piatra Neamt. Concertul a inaugurat, de altfel, noua Stagiune muzical� a Academiei de Muzic� clujene si a facult�tii patronate de aceasta la Piatra Neamt. �nainte de Piatra Neamt, recitalul a fost oferit si melomanilor din Onesti, locul unde se desf�soar� de ani de zile o stagiune paralel�, urm�nd ca �n perioada urm�toare s� fie savurat si de publicul din Iasi precum si �n cadrul Festivalului „Cluj modern“ de c�tre cel din capitala Transilvaniei. Interesul pentru acest eveniment muzical a fost determinat at�t de statura pianistic� a interpretei, c�t si de factura inedit� �n ultima vreme a repertoriului propus, alc�tuit din lucr�ri de Claude Debussy, Maurice Ravel, Nadia Boulanger si Karol Beffa.
Recitalul de la Piatra Neamt a fost preludiat de o �nt�lnire cu presa, la care au participat at�t studentii Facult�tii de Muzic� pietrene c�t si c�tiva profesori ai Academiei clujene: prof. univ. dr. Grigore Pop, prof. univ. dr. Cristian Misievici si decanul institutiei muzicale de sub Pietricica, conf. univ. dr. Constantin Andrei. �n cadrul �nt�lnirii, cordiale si extrem de degajate, s-au pus �n discutie c�teva probleme legate de natura stilistic� a impresionismului, a r�d�cinilor reg�site �n creatia muzical� european� anterioar�, dar si de evolutia fenomenului muzical contemporan. Foarte volubil�, �ndatoritoare si locvace, Lorene de Ratuld a tinut s� sublinieze de la bun �nceput c� are o leg�tur� direct� si afectiv� cu fenomenul impresionist, cu at�t mai mult cu c�t examenul de absolvire a Conservatorului a fost bazat pe creatiile lui Debussy si Ravel, ale c�ror opere le consider� a fi, cum de altfel �ndeobste se stie, foarte dificile. Un capitol interesant a fost deschis de c�tre compozitorul Cristian Misievici care consider� fenomenul impresionist ca fiind un melanj de stiluri, procedee, tehnici si caracteristici diverse, eclectice, combinate �ntr-o unitate expresiv� de transpunere care, tocmai din aceast� pricin� alc�tuieste, uneori „en detail“, o sintez� universal�.
Un eveniment care merita mai mult� atentie
Sintez�, de altfel, ilustrat� ad-hoc de pianista francez� �n fata claviaturii. Cum discutia ameninta s� devin� specioas� si cum �n discutie a fost adus, inevitabil, si fenomenul enescian, profesorul Grigore Pop a tinut s� precizeze c� valoarea scolii rom�nesti contemporane de compozitie este una de cel mai �nalt nivel, perpetu�nd astfel integrarea �n universalitate �nceput� de marele maestru. �n concluzie, cei prezenti �n sala „Celibidache“ a Facult�tii de Muzic� din Piatra Neamt au avut pl�cerea de a sustine un mic colocviu pe c�t de interesant si instructiv pe at�t de substantial, �n compania unei pianiste de valoare. Lucru dovedit, de altfel, �n cadrul concertului. �n fata unui public avizat, dar din p�cate nu �ntr-at�t de numeros pe c�t s-ar fi cuvenit, Lorene de Ratuld a oferit o mostr� perfect valabil� de perceptie a fenomenului muzical impresionist, prin lucr�ri de referint� ale muzicii franceze.
Reputatul critic Emil Vuillermoz spunea: „ce minunat� pl�mad� s-ar putea obtine din inteligenta si ratiunea lui Ravel, combinate cu afectivitatea si sensibilitatea lui Debussy!“. Ei bine, aceast� pl�mad� a fost sugerat� chiar de programul oferit cu gratie, inteligent� si sensibilitate de pianista francez�. Dovedind un simt organic al sugeratei expresii impresioniste si, �n acelasi timp, mult� afinitate cu fenomenul ce a marcat intersectia secolelor XIX si XX, Lorene de Ratuld a propus o interpretare pe c�t de exact� pe at�t de personal� a c�torva capodopere ale muzicii franceze pentru pian. Tuseul elastic si viguros �n acelasi timp, simtul fraz�rii, coerenta expunerii ideilor, dinamica expresiv� si perfect adaptat� caracterului, folosirea precis� a pedalei si, nu �n ultimul r�nd, intensitatea tr�irii interpret�rii - f�r� a face din acest lucru un spectacol vizual gratuit si cabotin, cum se mai �nt�mpl� - au putut fi remarcate si gustate de-a lungul unor partituri pe c�t de pretentioase pe at�t de persuasive: „Pour le piano“ si „Suite bergamasque“ ale lui Debussy si „Pavane pour une infante defunte“ sau celebrul triptic „Gaspard de la nuit“ de Ravel. Si pentru c� am amintit de aceasta din urm�, celebrul „Scarbo“ s-a bucurat de o abordare pe c�t de spectaculoas� pe at�t de pertinent�. Programul a fost completat cu lucrarea Nadiei Boulanger „Vers la vie nouvelle“ si cu o pies� dedicat� pianistei de c�tre Karol Beffa, „Latina“, un exercitiu superb de configuratie ritmic� bazat pe teme sud americane. Un eveniment muzical de exceptie care, din p�cate, nu s-a bucurat de atentia pe care o merita. Cu prisosint�.
|