ROBU, CARIER� �N TARA MODEI

• Daniel Robu, din Sďż˝bďż˝oani, a ajuns celebru ďż˝n Italia, dupďż˝ ce ďż˝n copilďż˝rie „a furat meserie“ de unde a putut • dedicat pasiunii sale, sďż˝bďż˝oneanul ďż˝si doreste sďż˝ se reďż˝ntoarcďż˝ ďż˝n tarďż˝, sperďż˝nd ca romďż˝nii sďż˝ aprecieze hainele de bun gust • „Italia are mari creatori de modďż˝, stilisti extraordinari, dar croitori care fac de la A la Z nu sďż˝nt foarte multi“, declarďż˝ Robu •

Pasiunea si dedicatia ďż˝l fac pe un nemtean sďż˝ ajungďż˝ pe culmi ale gloriei la care nici ďż˝n visele cele mai frumoase n-a sperat. Un astfel de exemplu este Daniel Robu, 37 de ani, plecat din Sďż˝bďż˝oani pe drumul strďż˝inďż˝tďż˝tii, pentru a cďż˝stiga un ban pentru un trai decent. Dar a plecat la drum cu pasiune si ďż˝ncredere ďż˝n priceperea sa, avďż˝nd-o alďż˝turi pe sotia care l-a sustinut ďż˝n momentele esentiale. La jumďż˝tatea lunii trecute, ďż˝n sďż˝ptďż˝mďż˝nalul italian „Gazeta Romďż˝neascďż˝“, este prezentat portretul lui Daniel Robu - croitor ďż˝n tara modei. Povestea de succes este parcďż˝ clďż˝ditďż˝ pe aceeasi structurďż˝ a celor mai multi dintre romďż˝nii porniti ďż˝n cďż˝utarea unui trai mai bun.

S-a remarcat �n satul natal

Oamenii din Sďż˝bďż˝oani ďż˝l stiu pe Daniel Robu ca fiind croitorul care acum circa 15 ani lucra pentru a-si cďż˝stiga existenta. „Mi-am lucrat mai multe costumatii la el. Era foarte atent la detalii si, spre deosebire de alti mesteri, el venea acasďż˝ la client pentru probďż˝. ďż˝mi amintesc cďż˝ la el se confectionau hainele mai de ocazie, mai speciale“, a declarat Ioana Ciobanu din Sďż˝bďż˝oani. Legďż˝tura cu oamenii din localitatea natalďż˝ este tinutďż˝ de Daniel Robu si peste granitďż˝, ďż˝n Italia. „Am rďż˝mas prieteni din vremea copilďż˝riei. Avea mďż˝nďż˝ bunďż˝ la cusut si mergeam la el pentru a ne face la comandďż˝ diverse haine. Mie mi-a fďż˝cut rochia de mireasďż˝, acum 15 ani. A prins meserie de la sora-sa, croitoreasďż˝ si ea, cu care de altfel a lucrat la ďż˝nceput. Sotia lui e de meserie asistentďż˝ medicalďż˝ si avea o problemďż˝ de la un picior, pe care a rezolvat-o aici, ďż˝n Italia. Au ďż˝mpreunďż˝ o fetitďż˝. ďż˝n anul 2000 ne-am ďż˝ntďż˝lnit ďż˝n Italia. ďż˝ntďż˝i a venit sotia lui, care a stat la niste mďż˝icute, dupďż˝ care a venit si Daniel. Ne ďż˝ntďż˝lneam toti ďż˝n week-end-uri, cďż˝nd ei aveau liber, si povesteau despre greutďż˝tile pe care le ďż˝ntďż˝mpinau. ďż˝si lďż˝saserďż˝ fetita la bunicii din Sďż˝bďż˝oani, iar cďż˝nd sotia Daniela si-a echivalat diploma de studii au avut posibilitatea sďż˝ ďż˝si ia o casďż˝ cu chirie si sďż˝ aducďż˝ aici si fetita. Apoi au ďż˝nceput sďż˝ lucreze pe cont propriu si sďż˝ cďż˝stige bine. Au ďż˝nteles cďż˝ lucrul de calitate este apreciat foarte mult si ďż˝n urmďż˝ cu cďż˝teva luni ne-am ďż˝ntďż˝lnit si mi-a povestit cďż˝ are clienti importanti. Mďż˝ bucur cďż˝ au succes si cďż˝ de pe urma muncii reusesc sďż˝ trďż˝iascďż˝ bine“, a declarat Lidia Balint, stabilitďż˝ la Torino.

O poveste de succes

Daniel Robu �si aminteste cum �n urm� cu 30 de ani meseria de croitor l-a fascinat pentru prima dat�. La sapte ani a fost trimis de p�rinti la croitor s� ia o pereche de pantaloni. Pentru c� nu erau gata, copilul a asteptat acolo si a r�mas uimit de ceea ce f�cea omul cu foarfecele, acul si ata. �n 1991 era �n S�b�oani si si-a cump�rat prima masin� de cusut, la care a lucrat de toate: haine, tapiterie, estivale, blugi, posete etc. Acest �nceput reprezint� pornirea pe drumul de croitor de lux �n Italia. Daniel a ajuns �n Peninsul� c�nd avea 26 de ani. �ns� abia �n 2003 si-a deschis atelierul de croitorie. Este unicul rom�n membru �n Academia Croitorilor din Roma si ar dori s� �mbrace rom�nii cu bun-gust care ador� eleganta. �n prezent are o croitorie pentru b�rbati la Torino si sper� s� deschid� una similar� �n Bucuresti. El spune c� dureaz� trei -patru ani p�n� c�nd un croitor reuseste s� participe la toate manifest�rile Academiei. Majoritatea clientilor s�i stiu c� este rom�n. Un costum cost� �ntre 600 si 800 de euro. Costul materialului porneste de la 100 - 200 de euro, dar poate s� ajung� si la 1.000 de euro. Dar iat� ce spune nemteanul �n interviul realizat de Crina Suceveanu si ap�rut �n publicatia amintit�.

„ďż˝n Italia m-am perfectionat ca si croitor de costume bďż˝rbďż˝testi de lux executate manual“

Reporter: C�nd ati venit �n Italia si de ce?
Daniel Robu: �n 1995 am deschis �mpreun� cu sora mea o afacere �n Rom�nia, cu principalul obiect de activitate croitoria. �n anul 1999 am �nchis activitatea. Era o croitorie �ntr-un or�sel mic si simteam plafonarea mea, �mi doream cu totul altceva, tin�nd cont de experientele avute �n tinerete �n Bucuresti si Grecia - Atena. �n septembrie 1999 am venit �n Italia, pentru o viat� mai bun�.
Rep.: De la cine ati �nv�tat meserie?
D.R.: ďż˝n copilďż˝rie, ďż˝n comuna natalďż˝, ďż˝n timpul vacantelor croitorul Iosif Damoc m-a lďż˝sat sďż˝-l privesc si „sďż˝ fur meserie“, iar ďż˝n Bucuresti am avut mari maestri: inginerul designer Mircea Erhan si Geta David. Tot ďż˝n Bucuresti am descoperit croitoria industrialďż˝. ďż˝n Italia m-am perfectionat ca si croitor de costume bďż˝rbďż˝testi de lux executate manual cu diferiti maestri din Torino, cel mai important si respectat dintre ei oferindu-mi prin aprecierea si posibilitatea de a mďż˝ ďż˝nscrie ďż˝n cea mai importantďż˝ Academie a Croitorilor din Italia.
Rep.: De unde mosteniti pasiunea de „a coase si desface“? Care a fost cel mai frumos moment din meseria dumneavoastrďż˝?
D.R.: �n familia mea nu cunosc bunici sau str�bunici croitori, dar tat�l meu practica croitoria ca si hobby, ne repara pantalonii, f�cea sacose etc. F�r� �ndoial�, pentru mine, cel mai frumos moment si realizare a mea a fost primul costum pe care l-am f�cut de la A la Z, �n 1993, la Bucuresti. Cu banii primului salariu am mers la un magazin din centrul Bucurestiului si mi-am cump�rat un costum de marc�, de foarte bun� calitate. S� nu r�deti! Am ajuns acas� si l-am desf�cut, descusut tot, ca s� �mi fac tiparul! Apoi mi-am croit unul identic, dar f�cut de mine si a iesit o minune!

Vreau ca fiica mea, Alexandra, sďż˝ ducďż˝ mai departe ceea ce semďż˝n eu acum“

Rep.: Cum se poate afirma �n Italia, tara cu cei mai mari maestri �n mod�, un rom�n?
D.R.: Dac� lucrezi cu pasiune, satisf�c�nd cerintele clientilor, dac� nu numeri orele de lucru niciodat� si fiind exigent cu tine �nsuti, vei reusi oriunde. Atentie �ns�: Italia are mari creatori de mod�, stilisti extraordinari, dar croitori care fac de la A la Z nu s�nt foarte multi.
Rep.: Ce aprecieri ati primit?
D.R.: Ce aprecieri? Nu stiu dacďż˝ o pot numi apreciere. ďż˝n anul 1999, sosit ďż˝n Torino, am deschis Pagine Gialle si am ďż˝nceput sďż˝ contactez diversi croitori. Lucrďż˝nd o lunďż˝ la o croitorie celebrďż˝ ďż˝n Torino - nu se putea mai mult fiindcďż˝ nu aveam permis de sedere, ci doar permis turistic - si ďż˝nvďż˝tďż˝nd cu pasiune de la ei arta detaliilor, la plecare mi-au spus: „ďż˝n momentul ďż˝n care vei avea permesso di soggiorno lavorativo, ďż˝ntoarce-te la noi!“. Nu m-am mai ďż˝ntors. ďż˝n anul 2008 m-au contactat sďż˝ intru ďż˝n societate cu ei, dar am refuzat. Dar titlurile profesionale obtinute - „Eccelenza Artigiana Regione Piemonte“, membru academic Ia Accademia dei Sartori la Roma - si aprecierea clientilor mei mďż˝ fac cu adevďż˝rat fericit. As fi mai fericit dacďż˝ as fi la fel de apreciat ďż˝n Romďż˝nia. Dar gďż˝ndindu-mďż˝ mai bine, aprecierile le meritďż˝ sotia mea, Daniela, care mi-a acordat tot sprijinul, prin ďż˝ncredere, sustinere materialďż˝ si moralďż˝ la ďż˝nceput, cďż˝nd este cel mai greu.
Rep.: Ce proiecte aveti �n vedere?
D.R.: �mi doresc s� fiu croitorul celor care apreciaz� bunul gust, costumul la comand�, haina personalizat�, at�t �n Italia dar si �n Rom�nia.
Rep.: Care este visul dumneavoastrďż˝ cel mai frumos?
D.R.: Vreau sďż˝ cďż˝stig concursul „Forbice d’Oro“ la Academia dei Sartori - recunoasterea maximďż˝ pe care o poate avea un croitor ďż˝n Italia. Si fiica mea, Alexandra, sďż˝ ducďż˝ mai departe ceea ce semďż˝n eu acum.

„ďż˝ncďż˝ ďż˝nvďż˝t sďż˝ mďż˝ promovez si, asa cum eu respect pe altii, doresc sďż˝ fiu respectat“

Rep.: V� veti �ntoarce �n Rom�nia?
D.R.: Da, �mi doresc mult, dar investitiile f�cute aici nu-mi permit, deocamdat�, �ntoarcerea �n Rom�nia. Dar abia astept acel moment, s� deschid �n centrul Bucurestiului o croitorie de lux, cu costume b�rb�testi, scutind clientii rom�ni s� fac� drumuri la Milano sau la Londra. Si, de ce nu, s� fie si ei m�ndri c� hainele pe care le �mbrac� s�nt de aceeasi calitate ca �n Vest, dar croite si cusute de un rom�n...
Rep.: Ce stil �n mod� v� place foarte mult?
D.R.: Stilul englezesc. �n Anglia exist� o traditie extraordinar�, de secole, de experient� �n cusut, �n primul r�nd pentru Casa Regal�. �nc� mai am de �nv�tat, este at�t de fascinant...
Rep.: Cum se �mbrac� rom�nii �n Rom�nia? Dar �n Italia?
D.R.: Noi romďż˝nii nu avem cultura de a ne ďż˝mbrďż˝ca la croitor, „Ia comandďż˝“ si ceea ce numim noi „comandďż˝“, treacďż˝-meargďż˝..., rar costumul prinde forma corpului. Adaug cďż˝ nici italienii nu ďż˝si permit ďż˝ntr-un procent mare confectionarea unui costum pe mďż˝surďż˝, ďż˝n schimb sďż˝nt exigenti inclusiv Ia detalii.
Rep.: Care s�nt calit�tile si defectele dumneavoastr�?
D.R.: Deschid atelierul si pregďż˝tesc lucrul pentru colaboratorii mei, sďż˝nt ultimul care pleacďż˝. Tot timpul doresc calitate superioarďż˝ si trďż˝inicie costumului semnat „Daniel Robu“. Profit de orice ocazie profesionalďż˝, ďż˝ncďż˝ ďż˝nvďż˝t sďż˝ mďż˝ promovez si asa cum eu respect pe altii doresc sďż˝ fiu respectat. Ca defect - cred, cďż˝ sďż˝nt individualist, dar face parte din jocul meseriei.
Rep.: Ce ati face o s�pt�m�n� dac� nu ati avea la �ndem�n� ac, at�, foarfece si materiale?
D.R.: Frumoas� �ntrebare! C�nd mi s-a �nt�mplat s� m� �ndep�rtez o s�pt�m�na de atelier, m-am dedicat promov�rii si publicit�tii cu clientii. Urm�resc cu atentie evolutia modei.
Rep: Proverbul „Croitorul n-are haine si cizmarul ďż˝ncďż˝ltďż˝ri“ vi se potriveste?
D.R.: Da! �ntru totul.