Credite diktate de FMI?
• FMI a cerut modificarea Ordonantei 50, �n favoarea b�ncilor • dac� ordonanta creditelor ajunge �napoi �n plen, alesii nemteni au de g�nd s� tin� partea cet�tenilor • „Pozitia noastr� este clar �n favoarea cet�tenilor, FMI poate s� zic� ce vrea, dar la el acas�“, spune senatorul Ioan Chelaru • „Ordonanta �si face efectul din iunie si n-am auzit s� fi falimentat vreo banc�“, declar� si deputatul Ioan Munteanu • „Eu voi vota pentru r�m�nerea ordonantei asa cum este pentru c� e prima dat� c�nd un guvern ia atitudine �mpotriva politicii discretionare a b�ncilor“, sustine deputatul Mihaela Stoica • Ordonanta creditelor a reusit s� fac� ce n-a mai f�cut nimeni si nimic p�n� acum: s�-i uneasc� pe parlamentarii nemteni �n aceeasi lupt�, �n aceeasi tab�r�. De c�nd FMI s-a pronuntat cu privire la ordonanta 50/2010, pled�nd cauza institutiilor bancare mai degrab� dec�t a populatiei pline de datorii, a pornit o �ntreag� discutie si ochii tuturor s-au atintit asupra Parlamentului, locul �n care ar trebui si probabil va fi modificat actul normativ. De aceast� dat� �ns� alesii par a tine partea cet�teanului �ndatorat. Indiferent de partidul din care fac parte. Asa stau lucrurile si cu alesii nemtenilor. Mai toti zic c� ordonanta e bun� asa cum e, mai ales c� nu d�uneaz� b�ncilor pe c�t se pl�ng ele. Iar pozitia parlamentarilor e bine declarat�, �n ciuda faptului c� se �mpotriveste intentiilor Fondului Monetar. Alesii n-au nici o retinere �n a da cu tifla celor de la FMI. Social-democratul Ioan Chelaru spune c� FMI ar fi bine s� comande la el acas�. „Ordonanta e �n prezent la comisia de buget-finante. Pozitia noastr� e net �n favoarea cet�tenilor, nu a b�ncilor. S�nt o serie de comisioane abuziv �ncasate, iar ordonanta echilibreaz� un pic drepturile cet�tenilor cu ale b�ncilor. Dac� Fondul Monetar vrea si vrea s� modific�m actul, s� vrea la el acas�, nu la noi. Dac� noi vom hot�r� s� nu avem coloan� vertebral� la noi acas�, atunci va fi strict pozitia Puterii. Noi, cei de la PSD, am spus deja c� acordurile trebuie revizuite, astfel �nc�t s� nu fim subjugati de FMI. Noi nu ne schimb�m pozitia, tinem partea cet�tenilor“, a declarat senatorul nemtean. Deputatul independent Ioan Munteanu zice la fel: „Eu votez pentru ca ordonanta s� r�m�n� �n forma propus� de Autoritatea pentru Protectia Consumatorului, dac� are vreo valoare votul meu. Adic� asa cum e acum. Continutul ei este at�t de discutat acum, de c�nd cu FMI, dar haideti s� fim sinceri. Ea �si face efectele din iunie si n-am auzit s� fi dat faliment vreo banc� din cauza asta. Mi-e team� c� FMI vrea modificarea actului numai pentru c�, s� nu uit�m, are �n spate b�nci mam� care �l sustin“. Nici parlamentarii Puterii nu iau partea Fondului. Sau a b�ncilor. Mihaela Stoica, deputat PDL, zice c� era momentul ca b�ncile s� fie puse la respect: Eu voi vota pentru ordonanta de urgent� �n forma propus� de guvern, pentru c� este prima dat� c�nd un guvern ia atitudine �mpotriva politicii discretionare pe care o aplic� institutiile bancare. Si eu am credite la b�nci si stiu cum abordeaz� acestea relatiile cu clientii, ce comisioane ascunse strecoar� prin contracte si �n general cum functioneaz� sistemul. Iar dac� guvernul a decis s� ia atitudine �mpotriva acestor practici, Fondul Monetar nu are de ce s� cear� altfel. �n orice caz, sustinerea mea va fi pentru actul normativ propus de Executiv“. FMI a pledat cauza b�ncilor, cer�nd stabilitate pentru sistemul bancar si d�nd de �nteles la un moment dat c� ar fi dispus s� opreasc� transa de 870 de milioane de euro pe care ar trebui s-o dea Rom�niei dac� b�ncile nu primesc ce vor. Adic� modificarea OUG 50/2010, �n sensul ca ea s� nu se aplice si creditelor �n derulare, ci numai celor nou contractate.
Ce spune Ordonanta 50
Dup� ani de zile �n care b�ncile au acordat credite dup� formule pe care doar ele le stiau, a venit si un mic moment de glorie al celor cu �mprumuturi. Pe 21 iunie 2010 a intrat �n vigoare celebra Ordonant� 50/2010, care transpunea �n legislatia autohton� prevederi ale normelor europene. Aparent, clientul nu a mai fost vasalul b�ncii, ci putea s�-si negocieze contractele cu creditorul si s� obtin� o dob�nd� mai mic�, al c�rei calcul trebuia s� se fac� transparent. Timp de trei luni b�ncile s-au g�ndit ce e de f�cut si obligate de lege au chemat clientii la semnarea actelor aditionale la vechile contracte. �n principiu nimeni nu a c�stigat nimic pentru c� aceste institutii financiare, desi au calculat ratele si dob�nzile �n cel mai trasparent mod, nu au sc�zut birurile. Unii si-au asumat contractele, asa cum erau, mai bune sau mai rele, altii nu au acceptat noile conditii, si s-au adresat Protectiei Consumatorului. Numai c� la mai bine de o lun� de la aglomeratiile create la b�nci, se pare c� toti �mprumutatii vor face un nou drum la creditor, pentru un nou act aditional care ar putea s�-i dezavantajeze destul de mult. Asta deoarece negocierile cu FMI pentru obtinerea de c�tre stat a unui nou �mprumut au intrat �n impas tocmai pe ordonanta creditelor. Reprezentantii str�ini, la r�ndul lor si ei creditori, au considerat c� Ordonanta 50 a dezavantajat b�ncile, pentru c� noile norme se aplicau spuneau ei retroactiv, desi legal erau contracte �n derulare, �ndrept�tile a fi modificate. Si pentru a ne da urm�toarea trans� de �mprumut, au conditionat acest lucru de modificarea legii. �n urma amenint�rilor mai directe sau mai voalate de suspendare a acordului se pare c� am fost �ngenuncheati, iar statul rom�n a cedat. Ieri, 1 noiembrie 2010, s-a ajuns la un acord �ntre cele dou� p�rti, iar „urm�toarea trans� va fi eliberat� la mijlocul lunii decembrie, dac� vor fi implementate conditionalit�tile convenite“ dup� cum a declarat seful misiunii, Jeffrey Franks. Deocamdat� nu au fost date publicit�tii alte detalii dar de principiu probabil c� ordonanta creditelor va fi modificat� �n favoarea b�ncilor. �nc� nu se stie ce �nseamn� acest lucru si care vor fi consecintele, dar este foarte posibil ca b�ncile s� ne cheme din nou, pentru a ne impune noi conditii, prin „bun�vointa“ FMI. Nu multi s�nt cei care au �nvins sistemul bancar pe aceast� lege, dar actul normativ avea unele avantaje pentru clienti fiind eliminate o serie de comisioane, iar comisionul de rambursare anticipat� era zero la creditele cu dob�nd� variabil� si cel mult 1% la cele cu dob�nd� fix�. Unul din cele mai mari c�stiguri era dreptul de a refuza f�r� nici o justificare un contract �n termen de 14 zile de la semnarea acestuia. R�m�ne de v�zut dac� legea se va modifica, �n ce sens si c�t� presiune va pune sistemul bancar pe clientii cu credite �n derulare. De mentionat este faptul c� autorit�tile rom�ne au considerat initial c� este anormal ca FMI s� vin� �n tar� si s� sustin� pozitia b�ncilor, iar ordonanta respectiv� nu avea cum s� fie criteriu de care s� se tin� cont la acordarea unui nou �mprumut.
|