Sarpele de m�l
Reportaj printre ape Locuitorii satelor din lunca Siretului, �n vecin�tatea Romanului, priveau, la �nceputul s�pt�m�nii, cu mare �ngrijorare la apele r�ului care le-a luat casele acum doi ani. Domnea un amestec bizar de team� amestecat� cu sperant�, oamenii rug�ndu-se la Dumnezeu s� nu fie n�p�stuiti din nou, dup� ce, abia-abia, si-au ref�cut gospod�riile luate de suvoaie. Mai toti se uitau cu sufletul la gur� la televizor, �n asteptarea ultimelor vesti dar �i si bombardau cu �ntreb�ri pe oficialii locali. Ritmul de ridicare a cotei era alert luni dimineat�, cam 10 centimetri �n ad�ncime �ntr-o jum�tate de or�, ceea ce st�rnea maximum de �ngrijorare.
Nu din nou...
Am poposit �n Buruienesti, una dintre localit�tile cel mai greu �ncercate de viiturile din 2008 la primele ore ale diminetii de luni, sub un cer mohor�t, �ntr-o comunitate de oameni la fel de mohor�ti. Principala lor team� era Siretul, r�u care i-a nenorocit pe multi si a luat cu el case, animale si munca de zeci de ani de zile a s�tenilor. Primele semne ale sup�r�rii oamenilor aveau justificare �nc� de la podul de la Lutca - Sagna, unde apa Siretului Mic (cursul de r�u dinaintea confluentei cu Moldova, n.r.) st�tea s� se reverse peste mal, dup� ce intrase, deja, �n lunc�. Pe ici, pe colo, se vedeau b�lti formate at�t din apa ploii �nd�rjite care se �nc�p�t�neaz� s� cad� de aproape o lun� c�t si din cea venit� din canalele cu iesire la r�u, umplute la refuz. Lumea pare s� �si vad� de treburile cotidiene, negustorii s�nt la locul lor �n centrul satului, cine are de mers la c�rcium�, merge, �n rest... vacant�, pentru c� �n c�mp nu se poate lucra. Oamenii se m�rginesc �n a-si �ngriji animalele sau gospod�ria, �ns� peste toate domneste o atmosfer� ap�s�toare. Zona cea mai expus� eventualei viituri este o ulit� ce porneste �n st�nga de la podetul din centrul satului. Asfaltul se termin� brusc si �ncepe o ulit� pietruit� c�t de c�t, care se termin� apoteotic �ntr-o mocirl� si niste gr�mezi de lut. De aici se poate merge la picior, cu mare atentie, printr-un scurt lan de porumb, circa 20 de metri, p�n� la ap�. „Am crezut c� am sc�pat, dar se pare c� nu-i asa. S�mb�t� spre duminic�, apa a ajuns p�n� aproape de gardul primei case dup� care a �nceput s� se retrag�. Am �nteles c� s-a dat drumul la digurile din aval, din zona Bac�u si asta a f�cut ca debitul s� scad� brusc. �n noaptea de duminic� spre luni, a �nceput s� creasc� din nou si acum st�m aici, s� vedem ce se �nt�mpl�. Am �nfipt un b�t �n m�l, s� vedem cu c�t creste si, de vreo jum�tate de or�, a «sporit» aproximativ 8-10 centimetri“, ne explic� Anton Dogariu, din Buruienesti, cu „proba“ �n m�n�. Acesta sper� c�, totusi, satul va sc�pa din nou furiei apelor.
E m�na ucrainienilor!
Am g�sit, �n aceeasi zon� a Buruienestilor, si oameni... resemnati. Un grup de b�rbati dezb�teau problema pe o banc� �n fata gospod�riei unuia dintre ei, pentru c� de muncit nu prea era rost. Aceasta, cu at�t mai mult cu c�t era si zi de distribuire a pensiilor, factorul postal fiind urm�rit cu ochi de vultur din toate curtile, �n timp ce trecea prin zon�. „Ce putem s� spunem sau mai ales s� facem acum? Trebuie s� ne rug�m s� se opreasc� ploaia, altfel iar�si se umfl� Siretul p�n� peste mal. Abia ne-am ref�cut casele si gospod�riile, fiecare cum a putut, ar fi o nenorocire s� vin� apa din nou. S�nt multe persoane care abia �si duc zilele, mai ales oameni �n v�rst�. De unde puterea si banii s-o ia de la �nceput“, se �ntreab� Vasile Suciu, un om la 60 de ani, care „st�tea oleac� de vorb�“ cu vecinii, pe banc�. Acesta este contrazis imediat de unul dintre amicii s�i. „Care ploaie s� se opreasc�? Poate s� plou� c�t o ploua, c� nu se umfl� Siretul �n asemenea hal. Aici e m�na ucrainienilor! Tot ei ne-au f�cut-o si data trecut�, c�nd a fost viitur�. Dau drumul la baraje si la noi se produce nenorocirea. Cei de la Pascani nu au nici o vin�, ei dau drumul din lac numai asa... c�te putin, n-ar fi pericolul de la ei“, este de p�rere Iosif Enica, �n v�rst� de 38 de ani. Una peste alta, oamenii nu prea stiu ce ar face dac� �i loveste necazul, �ns� s�nt convinsi c� ar adopta cea mai bun� tactic�: fuga. „Noi sper�m s� nu fie cazul, �ns�, dac� vine apa mare, nu avem ce s� mai facem. L�s�m casele �n urm�, pentru c� acum s�nt abia f�cute, solide si fugim pe deal. Care mai apuc� s�-si ia animalele bine... care nu, nu! Important este s�-ti salvezi viata si s�-i salvezi pe oameni“, conchide Dan Dogariu. „Bucurosi le-om duce toate“, pare s� fie sloganul de resemnare al oamenilor din zona inundabil� a Buruienestilor. „Important este c� avem antrenament la asa ceva, dup� ce s-a �nt�mplat �n 2008. Noi vorbim permanent cu domnul primar iar dumnealui ne linisteste, spun�ndu-ne c� nu e cazul s� ne panic�m, deocamdat�. Totusi, apa poate veni foarte mare �ntr-o singur� noapte si atunci ce facem? Trebuie s� fim vigilenti, c� odat� dau drumul ucrainienii la baraje si ne trezim sub ap�“, trage semnalul suprem de alarm� Iosif Enica.
Mai dihai ca reducerea salariilor si TVA 24%
Pentru majoritatea familiilor din Buruienesti, la fel ca cele din Rotunda, Adjudeni, T�m�seni, G�dinti, Ion Creang�, Lutca, Recea sau chiar din Roman, perspectiva unei noi viituri este o spaim� mai mare dec�t reducerea salariilor sau cresterea TVA. �n special cei care au copii sau gospod�rii �nst�rite se tem c� totul ar putea s� le fie sters �n c�teva minute de pe hart�, iar vietile celor dragi ar putea fi �n pericol. Memoria viiturii din 2008 si noptile petrecute sub cerul liber s�nt la fel de vii ca atunci �n mintile a sute de persoane.
|