Ochiul public: Metamorfozarea sarmalei �n Belgia

Am�n pu�in introducerea la prezentarea �n mai multe episoade a puternicei �i influentei structuri a Comitetului Regiunilor, pentru c�, nefiind oricum vreo grab� (la c�t de pu�in se cunoa�te acas� despre CoR), sf�r�itul s�pt�m�nii trecute mi-a prilejuit o experien�� nea�teptat�. Mai pu�in a contat o s�mb�t� stricat� oficial, c�t ra�ia de dezam�gire.
Fusesem anun�a�i din timp de o invita�ie generoas� primit� din partea organiza�iei Opera�iunea Satele Rom�ne�ti (OSR). �n dou� week-end-uri succesive, �n localitatea La Louviere, undeva aproape de Mons, urma s� se �in� un salon tradi�ional de promovare a turismului. �n principiu, OSR nu are nevoie de prezentare, dac� pornim de la c�t de multe �i bune au f�cut de-a lungul anilor pentru recuperarea �i valorizarea satului rom�nesc. Cum s�nt cunoscu�i ca o organiza�ie cel pu�in respectabil�, invita�ia primit� urcase deja la rangul de provocare, mai cu seam� c�, pe l�ng� oarece asisten��, ne puteam duce cu materialele noastre la standul lor, dedicat ��rii noastre. Sigur, nu mi-am f�cut iluzii c� voi da lovitura cu blidele �i m�tile, pentru care am ceva inutile materiale de promovare. �i nici nu mi-am �nchipuit c� vor da belgienii buzna s�-mi str�ng� m�na, iar eu s� le spun c� vin �n �inutul Muntelui Sf�nt al Dacilor.
Dup� o c�l�torie de circa o or�, cu trenul, aveam s� fim recupera�i din gara La Louviere de o doamn� simpatic� �i foarte fericit� c� reu�ise s� procure cantitatea dorit� de vin ro�u rom�nesc. �mpreun� cu sarmalele, vinul promitea s�-�i fac� �nc� o dat� datoria, exercit�nd o clasic� atrac�ie rom�neasc�.
Pavilionul expoziďż˝ional, un fel de hangar cu mai multe „saloane“, e un spaďż˝iu generos, ďż˝n care s-a gďż˝sit loc inclusiv pentru o varietate de rulote ďż˝i alte tipuri de case pe roďż˝i sau o firmďż˝ de comunicaďż˝ii. Bďż˝taia cea mare era ďż˝nsďż˝ pe amenajďż˝rile realizate de promotorii destinaďż˝iilor, traseelor turistice. Tejghele, neotarabe, ďż˝arcuri, miniterase sau combinaďż˝ii ale acestora te ďż˝mbiau cu oferte turistice din toate colďż˝urile Europei. Direct, dar ďż˝i prin agenďż˝i locali, erau reprezentate staďż˝iuni, localit��i ďż˝i regiuni de maximďż˝ notorietate, ďż˝n special din Franďż˝a, Spania ďż˝i Italia. Desantul polonez ďż˝i cel maghiar se asortau minunat cu insolita reprezentare a Bielorusiei. Risipa de materiale de prezentare ďż˝i varietatea combinaďż˝iilor de servicii oferite erau cu adevďż˝rat impresionante, dacďż˝ le raportďż˝m la anvergura localit��ii de lďż˝ngďż˝ Mons. Standurile pentru degustďż˝ri ďż˝i vďż˝nzďż˝ri de produse tradiďż˝ionale, alďż˝turi de terase, creau un ambient cďż˝lduros ce aruncďż˝ direct ďż˝n comuna primitivďż˝ caraghioďż˝eniile suportate de noi, la Piatra Neamďż˝, de Ziua Municipiului sau la un festival al berii.
Plasat l�ng� o u�� de acces �i vizavi de standul firmei de comunica�ii, sectorul celor de la OSR cam cu avantajul pozi�iei strategice avea s� r�m�n�. La drept vorbind, ei �i promovau propria afacere (ceea ce este de l�udat)!,anume o re�ea de turism rural, construit� cu migal�, despre care habar n-aveam. Un num�r de 27 de comune rom�ne�ti s�nt grupate �n 12 trasee turistice, curat prezentate �n singurul exemplar al unei bro�uri tip�rite �n condi�ii grafice excep�ionale. Printre aceste comune - nici una din Neam�; de fapt Moldova contribuie doar cu dou� localit��i, �i acelea din Suceava. �n rest, o hart� a Rom�niei de pe vremea lui Pazvante, c�teva poze (unele alb-negru fiind din vremurile de glorie ale OSR!), multe pliante ale unei importante firme de transporturi interna�ionale, diverse chi�ibu�uri nesemnificative �i ni�te ciud��enii (de care mai bine se lipseau!) din portofoliul autorit��ii na�ionale de specialitate. Cu alte cuvinte, c�t au adunat, at�t au expus. Puteau sa-�i vad� lini�ti�i strict de afacerea lor, cu tot cu oferta de ceramic�, tur�, bibelouri �i tricouri cu Dracula, f�r� a acorda aten�ie �i fondului, Rom�nia adic� - poate le ie�ea mai bine. C�t timp destina�iile oferite s�nt �n Rom�nia, e p�cat s� �i ignori, mi-am zis atunci, pe loc. Spre deosebire de al�ii, ei aduc, nu car� de la noi.
Amabile �i �ndatoritoare, gazdele ne-au invitat spre final la o mas� tradi�ional� rom�neasc�. Vinul ro�u a fost corect ales, sarmalele n-au ap�rut nici azi �i n-or s� fie nici s�mb�ta viitoare. Por�ia de sarmale, promisa atrac�ie a standului, consta de fapt dintr-o chiftea c�t o mandarin� �i ceva ce seam�na cu cartofii ��r�ne�ti. Dintr-o dat� am realizat c� supa bosniac�, oferit� tot ca specialitate rom�neasc� nu era o gre�eal�. Gre�eala a fost a noastr� c� ne-am l�sat �n�ela�i de marca OSR. Punem pe lista de contrafaceri �i mergem mai departe.