Vor copii dar au posturile blocate
• nemtenii nu pot lua copii �n plasament pentru c� nu se pot face angaj�ri • 17 asistenti maternali s�nt �n aceast� situatie • atestatul prin care s�nt certificati pentru a lua copii �n grij� este valabil trei ani • Blocarea posturilor �n institutiile publice �i afecteaz� p�n� si pe copiii care nu au familii. Acest lucru este posibil pentru c� Directia General� de Asistent� Social� si Protectia Copilului Neamt nu poate realiza actele de angajare pentru asistentii maternali profesionisti, care stau �n asteptare p�n� se va da liber la angaj�ri �n institutiile statului pentru a putea lua �n casele lor copii singuri. �n momentul de fat�, 17 nemteni s�nt dornici s� ia �n plasament micuti pe care nu �i vor familiile naturale. Pentru a fi gata de start c�nd vor putea deveni salariati, toti cei 17 nemteni au urmat cursurile pentru a deveni asistenti maternali profesionisti. Atestatele astfel obtinute s�nt valabile timp de trei ani, dup� care se impune reverificarea lor. S�pt�m�nal, la Directia General� de Asistent� Social� si Protectia Copilului Neamt se �nregistreaz� noi cereri din partea oamenilor care s�nt interesati de acest statut. �n prezent, �n judetul Neamt s�nt 528 de asistenti maternali profesionisti, care au luat �n casele lor 624 de copii cu v�rste de la c�teva luni si p�n� spre majorat. Dintre cei 528, un num�r de 90 de asistenti au acas� c�te doi copii �n plasament si trei asistenti au luat c�te trei copii. „Avem 528 de asistenti maternali profesionisti �n judet si alti 17 asteapt� s� fie angajati, dar cred c� �n acest an nu vor ajunge s� aib� loc de munc�, posturile fiind blocate. Acestora din urm� nu li s-au putut da copii �n plasament. Legal, dup� ce este dat �n plasament, un copil poate r�m�ne la asistentul maternal p�n� c�nd este solicitat de c�tre familia natural�, fiind acceptat� solicitarea venit� si din partea rudelor de gradul patru. �nc� nu am ajuns s� avem situatii �n care copilul s� stea �n plasament p�n� la v�rsta majoratului, dar teoretic nu este exclus acest lucru. Pe perioada plasamentului, colegii din directie merg periodic, de obicei cam la trei luni, �n controale la familiile care au copii. S�nt si vizite anuntate, dar si neanuntate. De asemenea, cam o dat� pe lun� se organizeaz� �nt�lniri pe teren neutru, adic� la sediul directiei, la Piatra Neamt, �ntre copil si familia natural�, fie c� e vorba de p�rinti sau de rude“, a declarat Cristina P�v�lut�, director al Directiei General� de Asistent� Social� si Protectia Copilului Neamt. �n cazul �n care un asistent maternal r�m�ne f�r� copil, pentru c� acesta este solicitat de c�tre familie, acestuia i se aduce un alt minor �n grij�.
Dubl� protectie social�
Problema plasamentului maternal este prev�zut� �n HG 667/2003, hot�r�re care contine conditiile de obtinere a atestatului de asistent maternal profesionist. Conform legislatiei, cei interesati de acest statut trebuie s� depun� la DGASPC Neamt o cerere, prin care �si anunt� disponibilitatea, pentru a putea fi luati �n evident�. Apoi au obligativitatea de a urma 60 de ore de curs, �n cadrul c�rora specialistii directiei �i preg�tesc pentru ceea ce �nseamn� grija pentru un copil. Doritorii de a deveni asistenti maternali trebuie s� dovedeasc� si c� s�nt clinic s�n�tosi, asemeni si cei al�turi de care tr�iesc �n familii, s� demonstreze c� au spatiu �n care poate fi cazat un copil, s� detin� acordul celor cu care locuiesc �n cas� precum c� s�nt de acord cu primirea unui minor �n conditii de plasament. „Ne intereseaz� foarte mult s� existe compatibilitate �ntre copil si familia care �l ia �n plasament. Exist� cazuri c�nd ambii soti s�nt asistenti maternali si fiecare are �n grij� un copil, uneori chiar doi. Avem asistenti at�t �n rural c�t si �n urban, dar niciodat� nu ne-a interesat s� facem clasific�ri de acest gen, cum nu ne-a interesat nici s� facem o selectie a asistentilor �n functie de studii. Dar cei mai multi dintre ei au studii medii, zece clase, si foarte putini s�nt intelectuali. S�nt frecvente cazurile c�nd familiile au si copii proprii, al�turi de care tr�iesc cei primiti �n plasament“, a mai spus directorul Cristina P�v�lut�. Prin plasament, statul reuseste s� asigure de dou� ori protectie social� - o dat� pentru copilul care ajunge �ntr-o familie si o dat� pentru asistentul maternal, care beneficiaz� de un salariu si de toate drepturile specifice unui angajat. Pe baza noii legislatii �n domeniul salariz�rii, care prevede ca �n salariul de baz� s� se introduc� sporul de vechime si cel de conditii deosebite, ultimul �n procent de 15%, se ajunge la o leaf� net� de circa 800 de lei. Asistentii cu doi copii �n plasament mai primesc un procent de 15%, iar cei care au copil cu handicap primesc procent de 25%. Pentru fiecare copil se mai acord� o indemnizatie de hran� de 11 lei pe zi, de 28 de lei pe lun� bani de buzunar si de o sum� anual� reprezent�nd echipamentul si cazarmanentul, care variaz� de la 300 la 600 de lei, �n functie de v�rsta copilului.
|