Pe veci datori la b�nci

• ďż˝n ultima lunďż˝ din 2009 restantele nemtenilor au crescut • debitele totale ale nemtenilor ďż˝n sistemul bancar se cifrau la aproximativ 1.200 de miliarde de lei vechi la finele anului trecut • creditele totale se cifreazďż˝ la circa 2.440 de miliarde de lei vechi • jumďż˝tate din cei care s-au creditat au rďż˝mas ďż˝n urmďż˝ cu ratele •

Anul 2009 nu a fost de bun augur cam pentru nimeni, deoarece criza i-a lovit pe toti nemtenii, de la mic la mare. Unii au trecut mai usor peste greut�ti, altii au fost �mpov�rati de tot. Cel mai greu a fost finalul de an, iar de departe cei mai afectati de conditiile economice nefaste au fost cei care au unul sau chiar mai multe credite la diverse institutii bancare. Conform datelor furnizate de Banca National� a Rom�niei reiese c� debitele totale ale nemtenilor �n sistemul bancar se cifrau la aproximativ 1.200 de miliarde de lei vechi la finele anului trecut. Comparativ cu luna anterioar�, noiembrie 2009, restantele la plat� au crescut simtitor, cu circa 200 de miliarde de lei, deoarece atunci debitele erau undeva �n jurul valorii de 1.000 de miliarde de lei vechi. Din datele de final de an rezult� negru pe alb c� aproximativ jum�tate din cei care s-au �mprumutat �n nestire din b�nci s�nt cu restante la plat�, �n conditiile �n care �mprumuturile totale, �n lei si valut�, s�nt de circa 2.440 de miliarde de lei, iar restantele la plat� se cifreaz� la circa 1.200 de miliarde.

Restantele la creditele �n lei de trei ori mai mari dec�t la valut�

ďż˝nceputul anului 2010 i-a prins pe nemteni cu ďż˝mprumuturi ďż˝n lei de 1.251 de miliarde de lei ron (12.510 miliarde de lei vechi). Din acesti bani care reprezintďż˝ o sumďż˝ enormďż˝ la nivelul judetului Neamt, 1.162 miliarde de lei este valoarea creditelor curente (11.620 miliarde vechi), ďż˝n timp ce restantele la platďż˝ se cifreazďż˝ la 89,5 milioane de lei ron ( 895 miliarde lei vechi). ďż˝mprumuturile contractate de mediul de afaceri sďż˝nt sensibil mai mari decďż˝t cele ale persoanelor fizice, desi ďż˝n mod normal nevoile sďż˝nt puternic disproportionate. Asa se face cďż˝ firmele au credite de circa 634 milioane noi (6.340 miliarde vechi) ďż˝n timp ce persoanele fizice din judet s-au ďż˝mprumutat cu 615 milioane (6.157 miliarde vechi). Creditul cu buletinul ďż˝i va falimenta pe multi dintre oamenii de rďż˝nd deoarece din cele 615 milioane luate de nemtenii de rďż˝nd 582 milioane (5.820 miliarde lei vechi) reprezintďż˝ credite de consum. Pentru o casďż˝ nemtenii s-au ďż˝mprumutat cu peste 13 milioane lei (130 miliarde vechi), dar pentru acestea bďż˝ncile sďż˝nt acoperite pentru cďż˝ cel mai probabil au ipotecďż˝. Pentru alte nevoi decďż˝t cele locative nemtenii au luat din bďż˝nci putin peste 6 milioane lei ron. Nu toatďż˝ lumea s-a ďż˝mprumutat ďż˝n moneda nationalďż˝, ci procentul este cam jumi-juma, deoarece totalul creditelor ďż˝n valutďż˝, la finele anului 2009 era de 1.194 miliarde de lei ron (adicďż˝ 11.940 miliarde de lie vechi). Chiar si asa se pare cďż˝ cine s-a ďż˝mprumutat ďż˝n valutďż˝ a fost mai responsabil, sau poate mai stabil din punct de vedere financiar, deoarece restantele la acest tip de ďż˝mprumuturi sďż˝nt de circa trei ori mai mici decďż˝t datoriile la ďż˝mprumuturile ďż˝n lei. Din creditele ďż˝n valutďż˝ 1.163 miliarde lei (11.630 miliarde vechi) sďż˝nt credite curente, iar restantele sďż˝nt de 30,5 milioane lei noi (305 miliarde lei vechi). Discrepanta majorďż˝ ďż˝n rďż˝ndul celor care s-au ďż˝mprumutat ďż˝n valutďż˝ este la titularii ďż˝mprumutului. Numai 422 milioane de lei (4.220 miliarde vechi) au fost atrasi de mediul de afaceri, ďż˝n timp ce „grosul“ de peste 770 milioane ron (7.700 miliarde vechi) au intrat ďż˝n buzunarul persoanelor fizice. Desi e vorba de bani grei, cei mai multi, 515 milioane (5.150 miliarde vechi) au fost ďż˝mprumutati cu titlu de credite de consum si numai 232 milioane lei ron (2.320 miliarde lei vechi) din creditele ďż˝n monedďż˝ strďż˝inďż˝ au fost ďż˝mprumutati pentru achizitionarea unei locuinte. Diferenta de peste 15 milioane ron au fost luati ďż˝n alte scopuri.

Unii au reusit sďż˝ punďż˝ bani „la ciorap“

Cei care nu sďż˝nt grevati de nici un fel de ďż˝mprumut si au lefuri care le permit un trai decent, ba le mai si rďż˝mďż˝ne ceva, au reusit sďż˝ facďż˝ si ceva economii. Aici sumele sďż˝nt ceva mai mici decďż˝t cele de la ďż˝mprumuturi, dar important este cďż˝ existďż˝. Cum cei care nu au rate la bďż˝nci sďż˝nt mai putini decďż˝t cei care s-au ďż˝mprumutat si conturile de economii sďż˝nt ceva mai „subtiri“. La finele lui 2009 si ďż˝nceput de 2010 disponibilitďż˝tile la vedere ale nemtenilor, ďż˝n lei, se cifrau la circa 357 milioane lei ron (3.570 miliarde lei vechi). Din acesti bani putin peste 100 milioane apartineau diverselor firme, ďż˝n timp ce restul de circa 250 milioane noi erau economii ale persoanelor fizice. Altii, ďż˝ncďż˝ntati de cresterea valutei si deprecierea leului de la sfďż˝rsitul anului trecut, au preferat sďż˝-si tinďż˝ economiile ďż˝n bancďż˝, dar nu ďż˝n lei, ci ďż˝n valutďż˝ (cel mai probabil ďż˝n euro). Asa se face cďż˝ ďż˝n decembrie 2009 totalul disponibilitďż˝tilor, la vedere, ďż˝n valutďż˝, era de 168 milioane de lei noi. Cea mai mare parte din aceste economii, 144,5 milioane de lei, erau ďż˝n conturile persoanelor fizice, ďż˝n timp ce agentii economici aveau valutďż˝ ďż˝n depozite bancare de 22 milioane de lei noi.