 „Stili�tii“ s�rb�toresc Cr�ciunul
• mii de ortodoc�i pe stil vechi s�rb�toresc Cr�ciunul • lipovenii g�tesc r�cituri cu hrean �i „lap�a“ • doar vreo 150 de familii de lipoveni au mai r�mas �n Piatra Neam� • Na�terea M�ntuitorului este s�rb�torit� �n aceste zile, �i �n jude�ul Neam�, de c�teva mii de familii ale ortodoc�ilor de stil vechi. Ace�tia pr�znuiesc Cr�ciunul �in�nd cont de calendarul iulian, de�i, �n 1924, Biserica Ortodox� a introdus calendarul gregorian, care este �n vigoare �i �n prezent. Astfel a ap�rut Biserica Ortodox� de Stil Vechi sau „stilist�“, de care apar�in sute de mii de credincio�i rom�ni, dar �i ru�i, ucraineni sau s�rbi. Printre comunit��ile de „stili�ti“ cele mai numeroase �n jude�ul Neam� s�nt cunoscute cele din Z�ne�ti, Brusturi, Dr�g�ne�ti, Poiana, R�uce�ti, Oglinzi, T�rzia, P�str�veni sau Ocea.
Lipovenii se remarc� printr-o serie de obiceiuri transmise din mo�i-str�mo�i. Toat� lumea respect� cu sfin�enie postul �i participarea la Sf�nta Liturghie, iar, pentru masa de Cr�ciun, gospodinele preg�tesc m�nc�rurile tradi�ionale, cum ar fi „lap�a“, o sup� de g�in� cu t�i�ei de cas�, r�citurile �i sarmalele din carne de porc cu hrean. Le preg�tea, ieri dup�-amiaz�, �i Maria Ichim (foto), din anexa V�leni a ora�ului Piatra Neam�, c�reia vecinii �i spun „Maria Lipoveanca“.
„De abia a�teptam s� stau acas� �i s� fac m�ncarea de Cr�ciun: r�cituri, sarmale - noi le zicem g�lu�te - cu hrean, zam� de g�in�, friptur�, cozonac. Dar la mas� o s� ne a�ez�m �n ziua de Cr�ciun, dup� slujba de diminea�� �i dup� ce ne blagoslove�te p�rintele s� m�nc�m de frupt, pentru c� noi, to�i care s�ntem mai b�tr�ni, am �inut post 40 de zile. �n Ajunul Cr�ciunului, toat� lumea merge la biseric�: slujba �ncepe la dou� dup�-mas� �i se termin� pe la vreo 11-12 noaptea. E slujb� mare �i preotul ne spune tot ce scrie �n Biblie: fuga �n Egipt a Sfintei Familii, Na�terea lui Isus, via�a Lui, absolut tot. De joi �i p�n� �n Ajun se �ine vecernia de sear�, iar preotul vine �n fiecare cas� cu «Na�terea». Noi s�ntem foarte rari - unu ici, unu colo, �i p�n� ne «culege» pe to�i trec 3-4 zile. La biseric�, c�nd ne str�ngem, s�ntem vreo 150-160 de familii. Slujbele se �in �i �n ruse�te, �i �n rom�ne�te, pentru c� tineretul nu mai �n�elege limba str�bunilor. Nici credin�a n-o prea �ine - nu se �nchin� nici c�nd se a�eaz� la mas�! �in minte c� p�rin�ii ne puneau pe noi, copiii, �n r�nd, s� spunem rug�ciunile, �i care r�m�nea �n urm�, jap! lua o varg�. Era credin�� �nainte, nu ca acum!“, a spus Maria Lipoveanca.
Femeia merge pe 80 de ani, dar se �ine bine: e vioaie, �i are, �nc�, puterea s�-�i �in� gr�dina de zarzavaturi. De altfel, comunit��ile de lipoveni s�nt recunoscute pentru ocupa�iile p�strate din genera�ie �n genera�ie, cum ar fi cultivarea legumelor �i zarzavaturilor sau pescuitul, �n zona Deltei Dun�rii. „P�rin�ii nu ne d�deau la �coal� prea mul�i ani, dar cum se n�tea un copil d�deau fuga s� mai cumpere un hectar de p�m�nt. La p�m�nt am muncit toat� via�a. Acuma oamenii zic: «ce faci cu p�m�ntul?». Dar b�iatul meu cel mic, inginer, c�nd a r�mas f�r� serviciu, a trecut �i el la coada sapei. �i tr�ie�te foarte bine!“, a ad�ugat b�tr�na. Casa femeii, curat� �i aranjat�, ad�poste�te dou� icoane str�vechi - exist� obiceiul ca p�rin�ii s� dea copiilor, c�nd se c�s�toresc, o icoan�. �i dac� lipovenii, pleca�i din Rusia de sute de ani, au mai renun�at la tradi�ii �i au mai uitat graiul p�rin�ilor, au p�strat �n schimb cu sfin�enie credin�a �n Dumnezeu �i icoanele mo�tenite de la bunii �i str�bunii lor. Icoane care �nt�mpin�, �n fiecare an, Na�terea M�ntuitorului.
|
Autentificare
