„2006 este anul hot�r�tor �n privin�a integr�rii �n UE“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neam� �erban Str�til�
Reporter: Cum se anun�� anul 2006 din perspectiv� economic� �i social�?
�erban Str�til�: Pentru Rom�nia, 2006 este anul hot�r�tor �n privin�a integr�rii �n UE, a�a c� toate deciziile care se vor lua �n diferitele structuri ale puterii de stat vor fi subordonate acestui obiectiv. �n plan economic, cred c� se va �nregistra o cre�tere economic� destul de important� - peste 6% -, dar ar fi de dorit ca aceasta s� nu se fac� �n principal pe seama consumului axat pe m�rfuri de import. �n opinia mea, 2006 ar trebui s� fie un an al investi�iilor �n infrastructur�, resursele financiare fiind suplimentate �i cu banii proveni�i din marile privatiz�ri.
Sigur c� pe oameni �i intereseaz� mai pu�in procentele cre�terii economice �i mai mult dac� aceast� cre�tere se va reflecta �i �n nivelul lor de trai. Din acest punct de vedere, chiar dac� actualul guvern face un mare efort bugetar pentru a compensa prin diferite metode unele cre�teri de pre�uri la utilit��i, cred c� va fi destul de greu pentru persoanele cu venituri mai modeste. Pentru c� pe diverse canale media se induce ideea c� motivul cre�terii pre�urilor este cel al alinierii la nivelul european, vreau s� precizez c� �n nici un document de aderare nu este prev�zut� o asemenea condi�ie. Noi pl�tim �n acest moment factura m�surilor neluate la timp �n privin�a restructur�rii unor sectoare de baz� ale economiei �i a populismului exagerat promovat de fosta guvernare.
Totu�i, trebuie s� fim optimi�ti deoarece dup� o perioad� �n care se vor consolida �ntreprinderile cu adev�rat competitive, iar cele neperformante vor fi restructurate sau lichidate, vom asista �i la o cre�tere a veniturilor salariale ale angaja�ilor.
Rep.: Una dintre �ntreb�rile care a fost rostit� de numeroase persoane �n ultima perioad�: Ne poate afecta criza gazelor naturale izbucnit� �ntre Rusia �i Ucraina? Exist� un plan pe termen lung pentru a �nt�mpina eventuale situa�ii de criz� care pot s� apar� �n acest context?
�.S.: Din punct de vedere contractual, Rom�nia nu are nici o problem� �n privin�a asigur�rii procentului de 40% din consum prin importul din Rusia. A�a cum s-a precizat �n conferin�a de pres� a primului-ministru C�lin Popescu T�riceanu, rezerva �nmagazinat� �i produc�ia intern� pot asigura chiar dep�irea unor probleme tehnice care ar putea s� apar� �n urma crizei men�ionate. Se pare c� prin acceptarea de c�tre Ucraina a pre�ului propus de Gazprom criza a fost deja dep�it�, �ns� pe termen lung �i Rom�nia, �mpreun� cu restul Europei, va trebui s� g�seasc� �i surse alternative - at�t de gaz metan, c�t �i alte forme de energie.
Cred c� ar fi mai util� o dezbatere mai larg� pe tema strategiei energetice a Rom�niei, at�t �n cadrul guvernului �i parlamentului, dar �i cu patronatele, sindicatele �i alte autorit��i competente. Personal, �n luna noiembrie a anului trecut, l-am interpelat �n scris pe domnul ministru Sere� cu privire la cre�terea pre�ului la gazul metan din produc�ie intern�, iar r�spunsul domniei-sale nu mi-a clarificat toate aspectele solicitate.
Strategia energetic� a Rom�niei este o problem� foarte complex� care trebuie corelat� �i cu celelalte strategii sectoriale (de exemplu cea de export), dar �i cu politicile sociale. Ceea ce pot s� v� spun este c� at�t la nivelul Alian�ei DA, c�t �i �n cadrul grupurilor parlamentare �i�in guvern exist� o foarte mare preocupare pentru g�sirea celor mai adecvate solu�ii energetice pentru Rom�nia.
„Dac� proiectul de lege va fi adoptat, vom asista la multe dezv�luiri spectaculoase �i nu este exclus s� asist�m chiar la demisii din func�ii importante“
Rep.: Cum comenta�i propunerea legislativ� potrivit c�reia s� nu se mai umble la dosarele candida�ilor la alegeri?
�.S.: Din p�cate, anumite cotidiane centrale au preluat superficial prevederi dintr-un proiect de lege depus de un grup de parlamentari PNL, cu privire la modificarea Legii privind accesul la propriul dosar �i deconspirarea Securit��ii ca poli�ie politic�. De fapt, �n scopul eficientiz�rii activit��ii CNSAS, se propune verificarea tuturor celor ale�i sau numi�i �n func�ii �i nu a candida�ilor. �n acest fel, CNSAS nu va fi sufocat cu verificarea a zeci de mii de nume, ci doar a demnitarilor numi�i �i ale�i.
Ceea ce nu s-a men�ionat �n media este faptul c� noua propunere legislativ� este mult mai complet�, fiind prev�zut� posibilitatea inform�rii asupra eventualei colabor�ri cu Securitatea �i a unor persoane care nu intrau sub inciden�a fostei legi, �i anume: consilieri locali, conduc�tori de structuri jude�ene a SRI, personal din DNA, DIA, AVAS, conduceri de organiza�ii politice locale, etc.
De asemenea, se prevede posibilitatea revoc�rii membrilor CNSAS �n cazul acumul�rii de trei absen�e nemotivate consecutive, ceea ce va face imposibil� sabotarea activit��ii acestuia, a�a cum a f�cut actualul pre�edinte, Gheorghe Oni�oru.
Totodat�, calitatea de membru al Colegiului CNSAS nu va putea fi acordat� persoanelor care au sau au avut func�ii de conducere �n partide politice, iar institu�iile care de�in arhivele vor trebui s� pun� la dispozi�ie inclusiv numele conspirative, datele de identitate �i func�iile agen�ilor organelor de securitate ca poli�ie politic�. Nu �n ultimul r�nd, se va asigura �i accesul la cartoteci, registre de eviden�� �i alte documente f�r� care muntele de dosare aruncat din camioane �n magazia CNSAS devine aproape imposibil de clasificat �i verificat.
A�a c�, �n nici un caz nu este vorba de o restr�ngere a accesului la dosare, ci dimpotriv�, dac� proiectul de lege va fi adoptat, vom asista la multe dezv�luiri spectaculoase �i nu este exclus s� asist�m chiar la demisii din func�ii importante.
|